Ionut Balan Ionut Balan

La inceputul anului 2008, l-am intrebat pe unul dintre cei mai cunoscuti bancheri ai Romaniei ce viitor crede ca au pietele de retail-banking avand in vedere ca romanii au printre cele mai reduse salarii din regiune si o populatie activa care va continua sa scada in urmatorii 10-20 de ani.

Mi-a replicat ca: "Totul porneste de la statistici. Bineinteles ca romanii au printre cele mai reduse salarii din regiune... dar n-ar mai veni nici o banca, nu s-ar mai deschide nicio sucursala daca n-ar crede in cresterea semnificativa a retailului. Venirea bancilor se bazeaza pe faptul ca Romania este o tara cu populatie mare; chiar daca are o populatie in descrestere, multi dintre cei care pleaca sa lucreze in strainatate trimit in tara pentru a cumpara locuinte. N-ar exista nici o logica ca la noi sa fie alti indicatori pe termen mediu si lung in ceea ce priveste creditele fata de alte tari din regiune sau din Europa Occidentala. Retailul va creste in permanenta. Sigur ca ritmul de crestere va incetini, insa cresterea va continua pana se va apropia de indicatorii din alte tari".

Din cate se vede, raspunsul arata ca "asa-i in intreaga Uniune Europeana", nu cat isi permit sa imprumute romanii, pana cand am inregistrat una dintre cele mai mari ale creditelor neperformante din UE.

Si discutia a continuat: Din punctul de vedere al varietatii si diversitatii, in ce masura instrumentele bancare din Romania se reflecta in cererea populatiei?

Mi-a raspuns: "Piata bancara din Romania e dominata de institutii financiare internationale prezente in marea majoritate a tarilor din regiune. Toate aceste banci introduc instrumentele si produsele pe care le considera relevante si atractive pentru nivelul de dezvoltare si de sofisticare al unei piete la un moment dat. Ceea ce exista in prezent pe piata e exact ceea ce se cere in Romania".

In fine, e bine de punctat ca spre retail te indrepti atunci cand nu mai ai posibilitate de crestere pe corporate, si nu era cazul nostru. Un agent economic genereaza un raport venituri/costuri mai bun, abordeaza o gama mai larga de operatiuni. Bancile de la noi puteau sa finanteze companii si, implicit, sa ia o doza mai mica de risc. Din pacate, au preferat sa se "incarce" cu mult personal - numarul angajatilor a crescut cu 45% intre 2004 si 2008 - pe care insa l-au disponibilizat apoi, aratand grave carente de management.

Iar faptul ca cea mai mare parte a creditului a mers catre populatie, si nu spre companii, asa cum s-a vazut in ultimul an de boom 2008, dar se vede si in prezent, a reprezentat o tendinta inversa fata de ceea ce s-a intamplat la ceilalti membri estici ai UE. Asta insa cu mentiunea ca atunci cand vorbim de banci, discutam de unul dintre cele mai performante sectoare ale economiei nu de zonele de monopol din jurul bugetului statului si furnizorilor de utilitati. Lichiditatea a crescut semnificativ in zona financiara si fiindca mediul de afaceri n-a permis canalizarea investitiilor catre economia reala.