Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatiile reprezentative ale comunitatii bancare romanesti, solicita Parlamentului Romaniei asigurarea unui dialog real si constructiv in dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobanzilor, limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate si eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de

credit. Reprezentantii sectorului bancar solicita extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse initial pentru dezbaterea aprofundata a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate.

Comunitatea bancara este profund ingrijorata de consecintele preponderent negative, atat asupra consumatorilor cat si asupra economiei, ce ar fi generate de potentiala intrare in vigoare a celor trei initiative legislative care se afla in diferite stadii de dezbatere atat in Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cat si in Camera Deputatilor (plafonarea dobanzilor si limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate).

Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat si de studiul de impact prezentat public astazi de catre KPMG Advisory - entitate profesionala independenta a carei reputatie este recunoscuta atat la nivel national cat si international, acesta fiind realizat la solicitarea ARB si CPBR. Studiul KPMG releva faptul ca, atat impactul individual, cat si cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o incetinire a cresterii economice, o scadere a consumului si investitiilor, cat si la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe langa alte efecte ce vor afecta consumatorii in mod direct si imediat.

Propunerile legislative au implicatii multiple atat la nivelul consumatorilor cat si la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual si agregat. Principalele efecte cuprinse in studiul de impact sunt reprezentate de:

•  Inasprirea conditiilor de creditare/ reducerea creditarii cu impact direct asupra reducerii consumului (achizitii de locuinte, bunuri de folosinta indelungata si bunuri de larg consum) si a avutiei nete a populatiei;
•  Reducerea creditarii pentru achizitia de locuinte poate creste presiunea asupra pietei imobiliare;
•  Adancirea diferentelor dintre clasele sociale;
•  Alterarea comportamentului la plata al consumatorilor;
•  Reducerea accesului la creditare al populatiei, cu potential de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate in planul protectiei consumatorilor;
•  Limitarea capacitatii institutiilor de
  
  credit de utilizare a cesiunii de creanta in vederea gestionarii nivelului creditelor neperformante, cumulata cu aparitia litigiilor de obtinere a titlului executoriu vor conduce la incarcarea suplimentara a sistemului judiciar;
•  Cresterea creditelor neperformante ca urmare a cresterii duratei si costurilor de recuperare, blocarii pietei secundare si a modificarii comportamentului la plata al debitorilor, ceea ce poate conduce la cresterea riscului de tara;
•  La nivel european exista demersuri paralele de imbunatatire a cadrului de protectie a consumatorilor si de stimulare a solutionarii nivelurilor ridicate de
  
  credite neperformante, avand in vedere ca acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilitatii financiare si a cresterii economice;
•  Reducerea profitabilitatii si a fondurilor disponibile pentru creditare;
•  Lipsa predictibilitatii legislative poate avea consecinte negative asupra mediului de afaceri si a investitiilor.

In cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobanzilor si eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de

credit, studiul KPMG arata ca o potentiala reducere a creditarii populatiei cu 5% ca urmare a diminuarii capacitatii institutiilor de

credit de a finanta sectorul privat este estimata sa conduca la reducerea consumului cu 1,39%, a investitiilor cu 0,17% si a PIB cu 1,80%. In cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate, avand in vedere potentialul de diminuare a capacitatii institutiilor de

credit de a finanta economia reala, o potentiala reducere a creditarii populatiei si a agentilor economici cu 5%, conform estimarilor, poate sa conduca la reducerea consumului cu 2,19%, a investitiilor cu 0,27% si a PIB cu 2,84%.

In schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru institutiile de

credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea sustine un volum de

credite suplimentar de 47 miliarde lei. Informatiile care au stat la baza intocmirii acestui studiu sunt limitate la informatii disponibile in mod public din surse oficiale.

Comunitatea bancara isi manifesta intreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive in cadrul comisiilor parlamentare ce urmeaza a aviza proiectele de lege mentionate mai sus, pentru a putea prezenta intr-o maniera realista, responsabila si detaliata potentialele efecte ale acestora asupra economiei Romaniei si a cetatenilor sai pe termen mediu si lung.

Informatii privind propunerile legislative

I. Initiativa legislativa privind plafonarea dobanzilor

Proiectul de lege privind plafonarea dobanzilor ar urma sa impuna pentru creditele ipotecare o dobanda anuala efectiva (DAE) de 2,5 ori dobanda de politica monetara a BNR si de 18% pentru creditele de

consum, insa se vor genera efecte "in lant". Studiul KPMG estimeaza ca plafonarea dobanzilor ar putea conduce la reducerea creditelor acordate populatiei, la scaderea consumului si ar putea afecta in sens negativ investitiile ducand la o atenuare a cresterii economice.

Consideram ca asemenea masuri, menite a se aplica si creditelor in derulare, prezinta si serioase vicii de legalitate si constitutionalitate prin prisma dreptului la proprietate, a libertatii economice si contractuale si a retroactivitatii.

Plafonarea DAE, prin raportare la dobanda de politica monetara in cazul creditelor ipotecare, ar conduce la situatii imposibile in cazul in care dobanda de politica monetara ar deveni negativa sau zero, iar bancile ar fi in situatia in care ar trebui sa acorde imprumuturi cu dobanda 0 sau negativa. Cu titlu exemplificativ, daca dobanda legala ar fi -0,1% (astfel cum deja s-a intamplat in cazul Bancii Centrale Europene in iunie 2014, cand dobanda a scazut la o valoare negativa pentru prima data), bancile nu ar putea sa-si imprumute clientii cu dobanzi sub -0.25% pe an, avand in vedere costurile pe care aceasta le inregistreaza si care ar trebui incluse (de finantare, operationale si de risc).

In ceea ce priveste folosirea altor exemple de plafonare din alte state membre ale Uniunii Europene, trebuie retinut ca plafoanele sunt raportate la piata creditelor in moneda euro, iar emularea de costuri de creditare plafonate similare in piata romaneasca, unde creditarea are loc majoritar in lei, este astfel incorecta. Este relevant faptul ca limitarile din acele tari se bazeaza pe media dobanzilor anuale efective practicate in piata permitand functionarea sanatoasa a pietei si au fost in general raportate la tipuri de produse si/sau la cazuri sociale.

Dincolo de efectele presupus pozitive pe care le-ar genera o asemenea masura, pe termen mediu si lung consecintele nu vor ajuta nici consumatorii si nici economia, ci eventual doar anumite persoane cu

credite in derulare, care ar beneficia de o reducere a costurilor, asa cum reiese si din studiul de impact prezentat. Pe de alta parte, vor exista si efecte imediate, cum ar fi inasprirea conditiilor de creditare si retragerea anumitor produse pentru persoane fizice de pe piata.

II. Initiativa legislativa privind limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate

Proiectul de lege ce are in vedere limitarea, prin lege, a valorii recuperabile de la un consumator in cazul in care a intervenit un transfer al drepturilor de creanta ar putea anula ratiunea economica a investitorilor de a achizitiona asemenea creante ale debitorilor cu dificultati de plata, acestea urmand sa fie gestionate direct de catre institutiile de

credit in cadrul unor procese ingreunate de volumele mari de

credite neperformante acumulate la nivelul acestora, ceea ce este in contradictie cu eforturile la nivel de politici europene (BCE, EBA, EcoFin).

Iertarea neconditionata a unei parti din datoria debitorilor (inclusiv si in mod special pentru cei cu datorii

restante, indiferent de situatia financiara si sociala), ar putea induce un comportament de indisciplina financiara, unii debitori putand face uz de beneficiul utilizarii unui

credit de o anumita valoare, cu consecinta restituirii, fara niciun fel de urmari sau efecte negative, doar a unei parti din creditul utilizat. Astfel, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare, vor fi penalizati alti

consumatori de buna credinta care ar putea fi privati de oportunitati de dezvoltare sau de achizitionare a anumitor bunuri de care au nevoie sau care ar putea fi nevoiti sa se indrepte spre surse alternative de finantare.

Consideram ca si aceasta initiativa prezinta serioase vicii de constitutionalitate, inclusiv din perspectiva intentiei de aplicare la contractele in derulare prin prezumarea unei situatii de impreviziune ope legis, ceea ce Curtea Constitutionala a statuat deja ca este vadit neconstitutional.

Si aceasta masura va conduce la restrangerea accesului la creditare si cresterea costului creditelor noi, iar acumularea creditelor neperformante la nivelul institutiilor de

credit va reduce capacitatea acestora de a finanta economia reala, cu toate consecintele negative ce pot rezulta de aici asupra economiei si a consumatorilor. Astfel, inasprirea conditiilor de creditare ar afecta in principal consumatorii cu venituri scazute, adancind diferentele dintre categoriile sociale.

III. Initiativa legislativa privind eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit

Proiectul de lege care priveste eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de

credit pentru

consumatori induce falsa opinie ca debitorii vor fi protejati de o eventuala executare silita de catre institutiile de

credit, in conditiile in care, din cauza acestei initiative, consumatorii vor trebui sa suporte cheltuieli suplimentare de judecata a caror valoare va creste proportional cu durata procesului judiciar si cu valoarea creditului.

Bancile vor opera in continuare popriri pe conturile clientilor pentru datoriile catre stat (pentru care nu exista o eliminare a caracterului executoriu), insa nu vor putea executa datoriile propriilor debitori. Aplicarea acestei initiative legislative conduce la aglomerarea instantelor de judecata si la cresterea duratei unui asemenea litigiu in instanta pana la 3 ani, in timp ce in statele membre UE durata unui asemenea litigiu este, de regula, intre 1- 3 luni.

Aceasta propunere legislativa este de natura sa induca cel mai probabil un comportament de indisciplina financiara. Astfel, conditiile de creditare vor fi inasprite ca parte a procesului de selectie a viitorilor imprumutati, putand conduce la excluderea unor

consumatori de buna credinta.

Si in cazul acestui proiect de lege, din cauza aplicarii si pe contractele existente din portofoliul institutiilor de

credit, apar o serie de

probleme ingrijoratoare de legalitate si constitutionalitate, dincolo de lipsa de predictibilitate si securitate indusa astfel in mediul investitional si de afaceri romanesc.

Sursa: Comunicat de presa ARB - CPBR

Articole similare

Subiecte relevante