In urma analizei documentelor transmise spre consultare publica pe site-ul BNR, Patronatul Creditului IFN considera ca actualul demers de modificare a Reg. 20 si forma propusa tinteste in fapt o zona de raspuns la asteptarile populiste si la presiunile din partea scenei politice, asteptari cauzate, probabil, de necunoasterea realitatii.

De asemenea, referitor la informatiile vehiculate in presa scrisa si cu privire la asa zisele abuzuri ale institutiilor de tip IFN, precizam ca:
  1. Nu exista cazuri in care clientii activitatii de creditare On-line sa fie executati siliti imobiliar. (maximul creditelor acordate on-line este de 3.000 de lei, in timp ce pentru executarea silita imobiliara este necesar ca datoria sa fie de peste 10.000 lei. Conform Codului de bune practici al PCIFN, membrii acestuia au plafonat voluntar costul total al creditului la nivelul sumei imprumutate, ceea ce face imposibila executarea imobiliara. 
  2.  In cazul creditelor de tip on-line, (atat de blamate pentru valorile DAE) formula DAE nu ar trebui sa se aplice, deoarece ea constituie un element de comparatie a ofertelor de credit de minim 12 luni. Aplicarea ei la un credit care se acorda pentru maxim o luna de zile duce la aparitia unor anomalii matematice si la un rezultat cu efect negativ publicitar, dar care in realitate este de 12 ori mai mic.
 a) Pentru un credit de 100 lei pentru o perioada de 30 de zile, DAE afisat conform formulei standard este de 4114 %, dar costul real total al creditului este de 36 lei, adica de 36%.
 b) Afirmatiile conform carora pentru un de 1 leu trebuiesc returnati 4.000 lei sunt total nefondate, rau-voitoare si fara baza reala.

Patronatul Creditului IFN precizeaza faptul ca, in opinia specialistilor sai, intrarea in vigoare a propunerii de modificare a Reg. 20 in forma propusa pe site va produce efecte negative, directe si indirecte, ce vor fi resimtite de catre societatile de creditare, de catre clientii acestora, precum si de catre intreaga societate, atat pe plan economic, cat si in plan social.

A. Din perspectiva societatilor financiare, impactul modificarii Regulamentului in forma actuala va conduce la restructurarea activitatii de creditare si in final la radierea unor institutii financiare nebancare cu influenta directa asupra urmatoarelor aspecte:

1) Fiscale:
a) Incasari mult mai mici la bugetul de stat si la bugetele de asigurari sociale. IFN-urile fiind societati ce achita anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contributii salariale
b) Inchiderea IFN-urilor ar insemna trimiterea simultan in somaj a unui numar de aproximativ 10.000 angajati, adica o presiune imensa asupra bugetului.

2) Sociale:
 a) Trimiterea in somaj a 10.000 angajati, produce un impact financiar si asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numarul celor afectati sa fie mult mai mare.
 b) Masura adoptata in aceasta forma va crea instabilitate financiara si nesiguranta in randul celor aproximativ 1 milion de persoane imprumutate la IFN-uri;

3) Investitionale si reputationale:
a) Estimam ca unii actionari vor decide retragerea investitiei din piata romaneasca si relocarea catre alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor straine, aspect care in cadrul European actual nu aduce beneficii viitoare Romaniei, ci este chiar de condamnat
b) O astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de buna credinta, in timp ce practici de evitare vor fi identificate de catre acei jucatori care si astazi induc riscul reputational in piata IFN si indirect, asupra BNR.

B. Din perspectiva consumatorilor, impactul intrarii in vigoare a propunerii legislative se va datora contractiei puternice a sectorului IFN si lipsei unor oferte de creditare si va implica:
  1. Aparitia unei categorii de persoane care vor deveni "neeligibili" pentru orice forma de creditare bancara, ceea ce va duce in final la imposibilitatea desfasurarii proiectelor personale sau chiar la nesolutionarea unor urgente, fapt datorat lipsei ofertei reale de creditare, in conditiile in care bancile au conditii extrem de restrictive, de multe ori fara corespondenta cu realitatea si multa birocratie. 
  2. (Re)aparitia unui "sector" nereglementat in care diverse persoane fizice vor acorda imprumuturi in baza unor contracte, asupra carora nici BNR si nici ANPC nu pot interveni, lucru ce va duce inclusiv la cresterea infractionalitatii si la efecte sociale directe si indirecte, nedorite. 
Fata de cele de mai sus, Patronatul Creditului IFN a sustinut si va sustine intotdeauna consolidarea cadrului legislativ si intarirea prudentialitatii, dar nu intelege ratiunea pentru care un IFN care investeste doar banii actionarilor sai, trebuie sa se supuna unor masuri de prudentialitate cu mult mai dure decat ale bancilor comerciale, care utilizeaza in mare masura banii atrasi din depozitele constituite de populatie. (reamintim faptul ca in acord cu noile propuneri, un IFN ar trebui sa asigure un capital social de 67 lei pentru fiecare 100 de lei creditati, in timp ce o banca trebuie sa asigure doar 9 lei).

Sursa: Patronatul Creditului IFN