• In ciuda beneficiilor, autoritatile romane nu si-au respectat cuvantul de a creste contributia pentru pilonul II de pensii la 6% din 2016 si chiar actioneaza in sens contrar - din 2018, contributia a fost taiata de la 5,1% la 3,75%. Nerespectarea calendarului de majorare a contributiilor la pilonul II de pensii prevazut prin legea privind fondurile de pensii administrate privat a produs deja un cumul de efecte negative: Economia Romaniei progreseaza cu frana trasa – 92% din activele de aprox. 9 miliarde de euro ale pilonului II sunt investite in economía romaneasca si reprezinta o sursa importanta de finantare a cresterii companiilor antreprenoriale romanesti. Din cauza nerespectarii calendarului de majorare a contributiilor prevazut de lege, pilonul II de pensii are astazi fonduri mai mici cu 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). Inseamna 1 miliard de euro in minus investiti in economie.
• Investitorii puternici internationali intarzie sa intre pe piata de capital din Romania - cu 1 miliard de euro in plus plasati de fondurile de pensii pe piata de capital, Romania ar fi fost mai aproape sa depaseasca statutul de piata de frontiera si sa aiba o piata de capital emergenta, conditie esentiala pentru marii investitori internationali.
• Romania este mai vulnerabila in fata unei crize financiare internationale – Actualul sistem de pensii este parte din "sistemul imunitar" pe care Romania l-ar putea activa intr-o noua criza financiara: in cazul in care investitorii straini ar decide sa se retraga de pe piata, cum se intampla in perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achizitiona titlurile de stat romanesti vandute de acestia. In 2008, la declansarea crizei, fondurile de pensii private erau inca in faza de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii institutionali locali il au in situatii limita. Numerosi investitori institutionali straini s-au grabit, atunci, sa vanda cu orice pret obligatiunile suverane ale Romaniei, asteptandu-se la o prabusire a economiei. Astazi, dupa 10 ani de la declansarea crizei, fondurile de pensii finanteaza o parte semnificativa din deficitul bugetar, cumparand titluri de stat alaturi de alti investitori institutionali majori locali. In felul acesta este asigurat un echilibru necesar in raport cu finantatorii externi. Investitorii institutionali locali detin astazi o cota-parte comparabila cu cea a finantatorilor externi - circa 18% - din datoria publica finantata prin obligatiuni suverane. Daca ar fi fost respectat calendarul de majorare a contributiilor la pilonul II de pensii, investitorii institutionali majori locali ar fi astazi mai bine echipati sa actioneze in cazul unei crizei financiare internationale.
• 7 milioane de angajatii romani au astazi cu 12,9% mai putini bani in conturile lor de pensii - nerespectarea calendarului de majorare a contributiilor pentru pilonul II de pensii a condus atat la pierderea banilor promisi de stat prin lege, cat si la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani. Randamentul mediu obtinut la nivelul intregului sistem, de la intrarea primelor contributii lunare in
  
  conturi, in mai 2008, si pana la finele anului 2015 - un remarcabil 5,37% - il situeaza pe locul 1 in topul randamentelor obtinute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizatiei Better Finance din 2016 "Pension Savings - The Real Return". La un randament mediu anual de 5% al unei
  
  investitii, valoarea contului individual se dubleaza intr-un interval de 15 ani, daca valoarea contributiei lunare ramane constanta.
  

Subiecte relevante