La invitatia lui Mircea Mitrofan, reporter la emisiunea "Banii Tai" de la TVR1, am raspuns catorva intrebari care stau pe buzele tuturor in ultima perioada.

Ce profit a avut sectorul bancar din Romania in 2018 vs 2017. Dar in ultimii 10 ani?

In primele 9 luni ale lui 2018, bancile au inregistrat un profit record, de 1,3 miliarde euro, fata de 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017, anul cand reusisera sa reatinga profitul inregistrat cu 10 ani in urma, in 2008 (dar atunci, cu mai multe institutii bancare in sistem: 42 banci vs. 35, dupa 10 ani).

Insa bancile acopera acum pierderile din perioada crizei, inregistrate timp de 5 ani consecutiv (2010-2014). Doar in 2014, sistemul bancar a avut o pierdere record de 1,1 miliarde euro.

Profitul pe capital investit in sectorul bancar din Romania era la jumatatea lui 2018 de aproximativ 15,7%, dublu fata de media Uniunii Europene (7,2%). De asemenea, in 2008 randamentul capitalurilor a fost de 17%, insa daca ne uitam pe ultimii 10 ani, media pentru intreg sistemul bancar a fost de doar 3,2%.


Sursa: ARB – Asociatia Romana a Bancilor

Care sunt primele 3-5 banci cu cele mai bune rezultate financiare in 2017-2018
Peste 80% din profitul inregistrat anul acesta, a fost obtinut de primele 6 banci din sistem.

BRD si BCR au inregistrat profit net de peste 1 miliard de lei, Banca Transilvania s-a apropiat foarte mult de 1 miliard lei (979 milioane lei), Raiffeisen Bank 718 milioane lei, ING Bank - 529 milioane lei, CEC Bank 204 milioane lei.

Cum se explica aceste profituri record ale bancilor? Cum s-au obtinut si din ce sunt sustinute?

Aceste profituri se datoreaza atat cresterii veniturilor, cat si reducerii cheltuielilor in sistemul bancar.

In perioada crizei, bancile au redus cu un sfert numarul de sucursale si personalul, iar dupa 2012 si-au curatat bilanturile, prin restructurari si vanzari de neperformante.

Astfel, rata creditelor neperformante a scazut de la 24% in timpul crizei, la 5,5% acum. Aceasta inseamna ca bancile nu mai au cheltuieli la fel de mari cu provizioanele.

Chiar oficialii BNR au recunoscut ca aceste profituri din 2018 provin atat din reluarea unor venituri din provizioane, cat si din "marjele ridicate la , care reflecta mai mult nivelul ridicat de risc, decat costul de finantare" conform lui Nicolae Cinteza, Directorul Directiei de Supraveghere din BNR.

Conform ABE (Autoritatea Bancara Europeana), marja neta de (diferenta dintre dobanzile la credite/titluri de stat si dobanzile la depozite) era la jumatatea anului de 3,4% in Romania, a doua ca marime din Uniunea Europeana dupa Ungaria (3,8%), media UE fiind de 1,4%.

Insa la noi bancile acorda mai putine , intermedierea financiara fiind la nivel foarte scazut (26%, fata de 101% in UE28).



Sursa video: Banii Tai

Sursa video: TVR2

Dupa o perioada de dobanzi mici (2016-2017), dobanzile la au inceput sa creasca, mai repede decat dobanzile la depozite.

Daca ne uitam fata de 2008, in Romania dobanzile au scazut cu 50%, dar fata de anul trecut ele au crescut cu peste 2pp in medie.

Conform Indexului DAE FinZoom.ro pentru ipotecare in lei, dobanzile anuale efective au crescut in medie de la 4,82% in septembrie 2017, la 6,97% in septembrie 2018, minimul inregistrandu-se in octombrie 2016, de 4,22%, iar maxim in septembrie 2009, de 16,53%.

Index DAE Credite Ipotecare / Imobiliare RON

Costul crizei pentru bancile din Romania a fost de 9 miliarde de euro, conform ARB. Iar statul nu a ajutat cu nimic bancile, ca in alte tari (care au primit bani de la buget, pentru a fi salvate de la faliment). Actionarii bancilor au adus capital nou in valoare de 4 miliarde euro, iar costurile au fost reduse prin inchiderea a 29% din sucursale (1.892) si ajustari dureroase de personal (16.578 angajati – 23% din personalul bancar).

Care sunt riscurile si oportunitatile pentru viitor?

Romania are cel mai scazut nivel de intermediere financiara din UE, ponderea creditelor in PIB fiind de doar 26% in 2018 (in coborare de la 40% in 2008, dar aceasta si din cauza cresterii PIB). Fata de media regionala de 48% si media UE28 de 101%.

De asemenea, incluziunea financiara este de doar 62% in Romania (vs. 90% in UE). Aceasta inseamna ca aproape 40% din populatia tarii nu are nici macar un cont curent deschis la o banca.

In plus, Romania se situeaza pe ultimul loc din UE28 la educatie financiara.

Practic, toate aceste statistici ne arata ca exista foarte multe oportunitati si loc de crestere in acest domeniu. Insa nu trebuie sa uitam de presiunea continua a cadrului legislativ, advers bancilor si institutiilor financiare din ultima perioada.

Fiecare proiect de lege populist care vine si promite darea in plata, conversia creditelor, plafonari de dobanzi, imposibilitatea de a fi executat silit etc se regaseste imediat in bilanturile bancilor (acestea trebuie sa calculeze impactul intrarii in vigoare a acestor legi si sa constituie provizioane, care sa acopere eventualele pierderi) si in produsele viitoare ale acestora, care devin mai scumpe (pentru a acoperi un potential risc de pierdere).

In plus, se alimenteaza asteptari nerealiste de partea consumatorilor, care duc la scaderea inrederii in sistem si la cresterea neperformantelor la credite (ex. consumatorii se pot gandi sa intrerupa sau sa opreasca plata ratelor, ca noua lege ii va avantaja).

Rata creditelor neperformante poate reincepe sa creasca si daca se intra in recesiune/criza, daca inflatia continua sa creasca si atunci creste si presiunea pe marirea dobanzilor si a ratelor la .

De aceea, educatia financiara a consumatorilor este importanta. Acum acestia au la indemana atatea instrumente, sa compare obiectiv si transparent si sa aleaga produsele cu cele mai mici costuri, cu cele mai multe beneficii pentru ei (vezi FinZoom.ro). Asfel se creeaza competitie intre banci, care vor incerca sa ofere produse cat mai atractive, in avantajul consumatorilor.

Citeste si: Consiliul Concurentei considera ca site-urile de comparare a ofertelor bancare pot conduce la stimularea concurentei intre banci/IFN-uri, in beneficiul consumatorilor

Competitie bancilor au inceput sa faca si fintech-urile, companii care vin cu solutii de banking digital, non-traditional, care transforma retail-ul clasic bancar. Solutiile acestor companii inovatoare vor fi ori cumparate de banci, ori acestea din urma vor creea propriile aplicatii – dar in ambele situatii, bancile vor avea costuri din ce in ce mai mari cu tehnologia si securitatea.

Citeste si: Parteneriatele pot salva multe banci