Conform regulamentelor in vigoare, bancile sunt obligate sa faca simulari de cum va creste rata lunara la creditul pe care un consumator il solicita, in conditiile in care ar creste cu 0,6 pp (puncte procentuale), iar veniturile i-ar scadea cu 6%. Regulamentul BNR mentioneaza folosirea acestor scenarii negative in cazul determinarii gradului de indatorare pentru creditele de consum (care se acorda pe maxim 5 ani).

Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank, a mentionat intr-o intalnire recenta cu presa ca banca face aceasta simulare pentru toate tipurile de si aplica o crestere de de chiar 3 pp, inca de acum un an.

Citeste si: ROBOR langa dobanda cheie si inflatie. Ce valoare va avea rata lunara daca ROBOR ar ajunge la 4%?

Aceasta simulare este pur informativa, neafectand gradul de indatorare al consumatorului si valoarea maxima a creditului la care acesta se incadreaza. Insa ii atrage consumatorului atentia asupra faptului ca sa este variabila si depinde de un indice care poate creste in timp, lucru care ii poate afecta capacitatea de rambursare.

Astfel, consumatorul ia decizia in cunostinta de cauza, asumandu-si un eventual risc de crestere a dobanzii sau poate apela la un cu fixa - caz in care nu beneficiaza de valoarea scazuta actuala a dobanzilor, dar este protejat de cresterile viitoare, rata lunara ramanand aceeasi pe toata perioada creditului (credit de consum) sau pe o perioada de 7 ani in cazul creditelor ipotecare (cu fixa 7 ani in cazul Raiffeisen Bank, apoi variabila).

La un in lei cu variabila, este formata din:
- o parte variabila: indicele ROBOR (cu scadenta la 3 luni / 3M sau, mai rar, la 6 luni / 6M), care poate scadea (se reduce rata lunara) sau poate creste (creste rata lunara).
ROBOR reprezinta medie cu care se imprumuta intre ele 10 banci din piata si este calculat zilnic de Reuters, pentru diferite scadente (o zi, o saptamana, 1/3/6/12 luni)
- o parte fixa: marja fixa, care nu se modifica pe toata perioada creditului

Indicele Robor 3M a inregistrat un minim istoric de 0.68 in toamna lui 2016 (27 septembrie si 14 octombrie), a stagnat in jur de 0.8-0.9 in 2017, pana in septembrie cand, pe fondul unei lipse de lichiditate in piata, a crescut continuu timp de 15 zile, pana la valoarea de 1.8 (in 3 octombrie 2017) – valoare care s-a mai inregistrat si acum 3 ani (in noiembrie 2014).

Citeste si: ROBOR-ul nu conteneste sa creasca! Recomandarile FinZoom.ro pentru indatorarea pe termen lung [VIDEO]

Practic, un consumator care a luat un Prima Casa in valoare de 225.000 lei pe 30 ani, in toamna lui 2014, platea o rata lunara de ~1.050 lei (pentru Robor de 1.8), dupa care aceasta a tot scazut pana la 910 lei in 2016 (Robor 0.68) si a urcat din nou acum la 1.050 lei (Robor 1.8).

Daca ROBOR ar creste cu 3pp fata de valoarea initiala, la valoarea de 4.8 (care s-a mai inregistrat si acum 4 ani, in prilie 2013), atunci rata la acelasi ar creste la ~1.470 lei, adica cu 420 lei (40%) mai mult decat platea la contractarea creditului, conform Calculator DAE Credite FinZoom.ro.

De ce creste indicele ROBOR?

Vezi evolutia grafica a ROBOR in ultimii 10 ani pe FinZoom.ro

"ROBOR-ul a fost intotdeauna foarte volatil", a declarat Ionut Dumitru, pentru ca intotdeauna BNR a avut preferinta pentru curs, din motive obiective. Pentru a tine cursul leu/euro stabil este un cost, nu poti sa ai si curs stabil si dobanzi stabile.

Sunt doua categorii de factori care influenteaza cresterea ROBOR: fundamentali (inflatia) si conjuncturali.

Inflatia a fost in ultimii ani scazuta, chiar negativa (din cauza reducerilor de TVA), iar ROBOR s-a pastrat sub 1%. Acum inflatia creste rapid din cauza cresterilor de accize si a preturilor la electricite si gaze.

De asemenea, cresterile salariale au fost consistente (30% in domeniul public si 11% in mediul privat) si a crescut consumul, care a urcat preturile.

Estimarea Raiffeisen Bank este ca inflatia va fi de 2,4% pentru sfarsitul anului 2017 si de peste 4% la jumatatea anului viitor. Astfel "pentru un orizont de mai putin de un an cu inflatie de peste 4%, nu putem sta cu la 1%". "Probabil ca atunci ROBOR va fi 2 si ceva"

Factorii conjuncturali au redus lichiditatea din piata pe termen scurt si au accentuat tendinta de crestere a ROBOR din ultima perioada: platile de dividende la companiile de stat (aproximativ 5 miliarde lei in 2017), cumulat cu faptul ca Ministerul Finantelor a avut maturitati mici la titluri de stat, care au drenat lichiditati din piata (aproximativ 8 miliarde lei net).

Al treilea factor: echilibrul curs valutar – dobanzi:

Pana acum BNR a fost preocupata de stabilitatea cursului si a recunoscut in ultima conferinta de presa ca exista presiuni pe curs, pentru ca deficitul de creste foarte repede (cu 60% fata de anul trecut), catre valoarea de 3,5 spre 4% (cel mai mare la nivel european in contextul economic actual, unde majoritatea tarilor au surplus de cont curent), iar finantarea deficitului de este subunitara – acest deficit ar trebui sa fie acoperit 100% cu investitii straine directe (insa acestea au scazut cu 18% fata de 2016) si intrari de fonduri europene (care si acestea scad). Astfel avem o finatare a deficitului de bazat din ce in ce mai mult pe indatorare externa.

Intrebat de jurnalisti, Ionut Dumitru considera ca rezerva valutara BNR, data fiind dimensiunea ei, este confortabila in aceasta perioada, insa nu poate sustine deficitul de pe termen lung, daca nu cresc investitiile directe si intrarile de fonduri europene. Si ca in acest moment BNR este intr-o dilema: ce este mai bine - curs stabil sau dobanzi stabile?

Acum peste 60% dintre creditele acordate de banci sunt in lei si perspectiva pe viitor s-ar putea sa fie de mentinere stabila a dobanzilor la lei de catre BNR, cu un curs mai volatil (ceea ce va afecta insa negativ consumatorii imprumutati in valuta, 40% din volumul total de credite).

Citeste si: Prima Casa in euro vs. lei. Cum au evoluat ratele romanilor [VIDEO]