Darea in plata, cea mai controversata lege a anului 2016, a fost principalul subiect al colocviului "Implicatiile Legii darii in plata dupa decizia CCR", organizat de Institutul Bancar Roman care a reunit specialisti din domeniul bancar, juridic si fiscal.

BNR a calculat care ar putea fi posibilul impact asupra sistemului bancar urmare a Legii Darii in plata

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a facut o prima evaluare mai consistenta in ceea ce priveste Legea Darii in Plata, chiar si inainte de intrarea in vigoare a acesteia, cand a fost disponibila o forma initiala legii.

Principala concluzie formulata in urma acestei analize a fost ca "riscul unui cadru legislativ incert si impredictibil este semnificativ".

Florian Neagu, Director Adjunct Directia Stabilitate a BNR afirma in cadrul colocviului ca a doua evaluare mai conistenta a fost facuta in a doua parte a anului trecut cand legea era publicata in Monitorul Oficial si Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra legii.

"Riscul se mentine, insa intensitatea s-a diminuat sensibil"
– aceasta a fost principala concluzie formulata in urma analizelor efectuate.

"Ramanem in continuare alerti la modul cum va evolua acest risc privind cadrul legislativ incert si impredictibil, monitorizam in continuare cum va evolua procesul Darii in Plata, avem in vedere si ce se va intampla si cum se va finaliza cealalta legislativa privind conversia CHF (…) noi consideram ca riscul ramane acolo, dar cu o intensitate sensibil scazuta."

Eforturile BNR, decizia CCR si statisticile efective – au condus la diminuarea intensitatii riscului

In cadrul colocviului s-a vorbit si despre principalii factori care au contribuit la diminuarea intensitatii riscului.

Primul factor se refera la eforturile Bancii Nationale, ale presei si comunitatii bancare de a ne asigura ca acest cadru legislativ (Legea Darii in plata) se adreseaza celor care au nevoie si nu celor care nu mai vor sa plateasca.

Ce s-a reusit?
  • impunerea unui plafon maxim intrucat era mai greu sa fie justificate cazurile sociale pentru de sute de mii de euro,
  • ca din acoperirea legii sa fie scoase terenurile din acelasi considerent si creditele acordate prin Prima Casa si pentru ca ar fi putut crea complicatii severe si pentru garantia statului si ca si volum.
In prezent 33 miliarde lei reprezinta creditele date prin Programul Prima Casa. Este o suma importanta ce poate crea consecinte semnificative.

In forma finala a legii s-a tinut cont de aceste propuneri.

Al doilea factor ce a contribuit la diminuarea severitatii riscului l-a reprezentat decizia Curtii Constitutionale care a creat din analiza 2-3 lucruri importante:
  • doar scaderea pretului imobilelor nu mai reprezinta un motiv de a da in plata. Statisticile/notificarile privind Darea in plata arata ca peste 75% din notificari sunt pentru ce au valoarea garantiei sub valoarea creditului, urmare a scaderii preturilor imobilelor.
  • CCR a spus ca nu este vorba de un proces automat (oricine poate da in plata), ci ca judecatorii se vor pronunta de la caz la caz, daca se circumscriu solicitarile prevederilor legii.
  • masurile sa fie pentru cei care nu mai pot sa plateasca si nu pentru cei care nu mai vor sa plateasca.
In prezent, exista peste 500 de notificari de dare în plata pentru 2, 3 sau mai multe imobile.

Al treilea factor se refera la statisticile efective, adica ce se intampla in piata.

6400 de imobile date in plata in 2016

Anul 2016 s-a incheiat cu primele efecte cuantificabile ale legii darii in plata, respectiv ca numarul notificarilor de dare in plata pana la sfarsitul lunii decembrie 2016 a fost aproximativ 6400, iar volumul creditelor notificate s-a situat la 1,8-1,9 miliarde de lei.

S-a estimat ca eligibili pentru darea in plata sunt aproximativ 300.000 de debitori, iar volumul creditelor de acest gen ar fi 42-43 miliarde de lei, acesta fiind cazul extrem.

Comparand cifrele cu ce se intampla efectiv in piata, vedem ca pana in prezent s-au notificat 2% din ceea ce era maxim posibil.

In ceea ce priveste tendintele observam o aplatizare semnificativa in ultima perioada.

Daca in primele luni de la aparitia legii in Monitorul Oficial, media era de aproximativ 1000 notificari / luna, in ultimele luni ale anului trecut media lunara era de 100-150 notificari. Ritmul a scazut semnificativ.

Ce lectii am invatat din acest proces uitandu-ne la experienta altor tari

A incerca sa promovezi pentru a spriini pe cei care nu mai pot plati pentru ca s-a intamplat ceva sever si rar, cum ar fi o criza financiara, sunt solutii normale, insa pentru a fi acceptate si posibil implementate trebuie sa urmeze niste principii.

Unul dintre principii este ca masurile trebuile sa fie tintite, nu generalizate.

Un alt principiu este ca o impartire adecvata a costurilor este esentiala. A dezechilibra balanta de putere si a pune costurile intr-o extrema sau alta nu reprezinta masuri fezabile.

Masurile luate trebuie sa evite hazardul moral, adica sa nu cream asteptari neadecvate pentru viitor.