Alterarea mecanismelor din piata, incurajarea creditarii la negru, dar si limitarea accesului la finantare a unei parti din populatie sunt cateva din efectele negative ale plafonarii dobanzilor, prezentate in cadrul conferintei organizata de Finmedia.

Aparitia proiectului de lege cu privire la plafonarea dobanzilor a starnit o serie de controverse in randul specialistilor in banking, economistilor, avocatilor sau profesorilor.

Profesorul Radu Musetescu afirma ca plafonarea dobanzilor va depinde si de comportamentul creditorilor, si de politica bancii centrale (daca creditorul isi regaseste refinantare pe piata interbancara), dar si de alte variabile.

"Traim intr-o perioada in care premise institutionale ale economiei de piata sunt puse in discutie", spunea profesorul Radu Musetescu.

Dupa manual (din perspectiva teoretica), plafonarea dobanzilor reprezinta impunerea unui pret maximal la un anumit produs pe piata. O plafonare a dobanzilor, in principiu, va avea ca efect scaderea ofertei. Va fi un mecanism prin care se va descuraja intrarea de capital extern in Romania.

(…) Plafonarea dobanzilor va fi sub nivelul "dobanzii competitive".

"Uneori preturile maximale sunt peste preturile de piata, si atunci ele nu opereaza. Pur si simplu nu au nici un impact in economie. Cand sunt sub preturile de piata, oferta va scadea, vom avea ofertanti, producatori care se vor retrage de pe piata."

Daca acest proiect de lege va fi adoptat, va conta enorm ce politica monetara va avea Banca Nationala. Multi dintre producatorii marginali se vor retrage si se pot duce pe o alta zona (alte sectoare), se poate merge pe o zona speculativa, ceea ce nu va avea un efect pozitiv.

Apropo de cerere, impunerea unui plafon maximal va atrage alti consumatori pe piata, in speranta ca vor ajunge sa obtina produsele respective la acelasi pret maximal, sub cel pe care l-ar fi obtinut.

Cu privre la situatia IFN-urilor, profesorul afirma ca acolo sunt discutiile limita.

Cand un client la care ar fi perceput o de 20% va avea doar 16%, efectul potential al acestei plafonari este ca vor exista creditori care vor incerca sa gaseasca usite prin care eventual sa ii faca pe unii (de exemplu si pe cel cu 20% dobanda) sa se califice la aceasta lege.

Plafonarea dobanzilor va mari creditele neperformante si va duce la o problema de stabilitate.

In alte tari, cand s-a impus plafonarea, creditorii s-au repliat pe alte lucruri.

"Dobanda este un pret care variaza. Impactul cel mai dramatic al plafonarii dobanzii se va manifesta la clientii cu risc ridicat. Daca impui un plafon maxim la un pret, scoti din piata 2 actori, care in lipsa plafonului ar fi incheiat un contract", este de parere profesorul Radu Musetescu.

Ce parere au cele mai importante institutii despre plafonarea dobanzilor?

Radu Musetescu a prezentat opiniile catorva dintre cele mai importante institutii cu privire la plafonarea dobanzilor.

Intr-un raport al Bancii Mondiale din octombrie 2014 se arata ca "utilizarea plafoanelor pe ratele dobanzilor au scazut in ultimele decenii … circa 76 de tari din lume utilizeaza in prezent diferite forme de plafonare a ratelor dobanzilor – toate cu grade variate de succes, incluzand retragerea institutiilor financiare de pe segmentele sarace sau speciale ale pietei, o crestere a costului total al creditului prin perceperea de comisioane sau taxe aditionale din partea creditorilor".

"Evidentele empirice releva o prejudecata eronata favorabila cu privire la aceste plafoane in masura in care ele nu aduc nimic bun in ameliorarea cauzelor esecurilor pietei financiare, esecuri care trebuie rezolvate inainte ca ratele dobanzilor sa scada pe termen lung".

Grupul Consultativ pentru asistenta pentru cei saraci (CGAP)- 2004 este de parere ca "clientii saraci fie nu mai au nici o alternativa de a accesa serviciile financiare, fie trebuie sa se intoarca la pietele de informale, care sunt mai costisitoare. Plafoanele pot duce, de asemenea, la o transparenta si mai redusa cu privire la costul creditului, in masura in care creditorii reactioneaza la plafoanele asupra ratelor dobanzilor prin adaugarea de comisioane generatoare de confuzie la serviciile lor".

Masurile de plafonare sunt argumentate prin esecul pietei financare sub diferite forme.

Cum arata lucrurile pe plan international?

In Japonia "Legea a fost promovata cu intentia de a salva debitorii supra-indatorati care au ajuns intr-o stare mizerabila din cauza datoriilor, dar pe de alta parte, restrictionarea ratei dobanzii a avut ca efect colateral intrarea altor persoane "intr-o stare mizerabila deoarece nu au mai avut acces la credite"" (Domoto 2010).

Un caz foarte apropiat de Romania este Slovacia, unde "Impunerea acestui plafon a dus la scaderea drastica a ratelor dobanzilor practicate de institutiile nebancare si a fost partial responsabila de cresterea scadentei creditelor acordate" (FMI 2017).

"Pe piata nebancara gradul de concentrare a crescut ca urmare a iesirii de pe piata a unor creditori importanti. Un numar de doar trei companii detin circa doua treimi din piata … Cresterea semnificativa a creditelor de neperformante vine in contrast cu cresterea economica"
(NBS 2017).

"Efectele adverse ale acestei legi ar putea sterge unele dintre castigurile semnificative in incluziunea financiara remarcate in Kenya, odata cu liberalizarea ratelor dobanzilor in anii 90" (Fondul Monetar International, 2016).

Maimbo si Gallegos (2014) explicau ca "dovezile empirice arata mai multe efecte negative, precum retragerea institutiilor financiare din activitatea de creditare a persoanelor sarace sau din anumite segmente ale pietei (ceea ce s-a intamplat in tarile WAEMU si in Nicaragua), cresterea creditarii ilegale (de exemplu, in Japonia si in SUA), scaderea numarului de institutii financiare autorizate (Bolivia), cresterea costului total al creditului prin aplicarea unor comisioane si taxe suplimentare (Armenia, Nicaragua, Africa de Sud) si scaderea diversitatii produselor de creditare (Franta si Germania) …"

"Daca ne uitam la toate efectele prezentate, putem aprecia ca niciunul dintre obiectivele declarate pozitive nu a fost atins, pe cand consecintele negative ale masurii sunt extrem de numeroase si poate nu se vad imediat, ci in calitatea, maturitatea si gradul de sofisticare pe care il are industria financiara din tarile respective, de la scaderea ofertei la cresterea creditarii ilegale", explica Radu Musetescu.

In ceea ce priveste "payday loans", Bhutta, Goldin si Homonoff (2016) spuneau ca:
  • "interzicerea creditelor pe termen foarte scurt nu reduce numarul celor care apeleaza la servicii financiare alternative. Desi utilizarea acestor scade … reducerea este compensata de cresterea sumelor imprumutate de la firmele de amanet … persoanele care se indreapta catre firmele de amanet … nu au acces la creditarea oferita de bancile traditionale … 
  • problema creditelor pe termen foarte scurt nu poate fi abordata in izolare, fara sa se ia in calcul disponibilitatea si dezirabilitatea altor forme de cu dobanzi mari".
Impactul plafonarii dobanzilor este extrem de negativ pentru ca nu mai permite nici un tip de negociere sau discutie contractuala. Practic este o prohibitie. Plafonarea dobanzilor nu va duce la disparitia acestui segment de piata creditelor, ci o va obliga sa se tranforme in alte canale mult mai nesigure si periculoase pentru client.

Compara pe FinZoom.ro creditele ipotecare sau de consum.

Plafonarea dobanzilor duce la excluziunea financiara, va descuraja dezvoltarea sistemului bancar.


Efectele plafonarii dobanzilor au fost accentuate in acest articol, insa cele mai importante concluzii ale specialistilor cu privire la acest subiect se refera la faptul ca plafonarea altereaza mecanismele de piata (in sensul ca va exista concurenta mai mica in sectorul financiar, are loc o diminuare a sofisticarii pietei si a calitatii serviciilor financiar-bancare), incurajeaza creditarea la negru (case de amanet, camataria ilegala, crima organizata, evaziunea fiscala), limiteaza accesul la finantare (excluderea financiara) a unei parti din populatie, care este vulnerabila: nebancarizabili (nu folosesc servicii bancare sau le folosesc foarte rar – zona rurala izolata), cei care nu doresc formalitati din spatele unui (au venituri la negru sau primesc remitente din afara sau nu au garantii), cei care au riscuri ridicate (sunt deja imprumutati si nu mai pot imprumuta, sunt pe lista neagra a celor cu datorii – incidente de , nu au venituri).

Plafonarea produce o serie de efectele negative si asupra dezvoltarii economice: se restructureaza companii tinere / start-uri in sectoare foarte riscante, companii aflate in dificultate, se restrange industria si activitatea din industrie (pierdere de locuri de munca), se repozitioneaza costurile (studiile arata o crestere a costurilor adiacente).

In ceea ce priveste piata bancara exista si solutii: renuntarea la plafonare (independent de alte masuri), emiterea de norme de bune practici / coduri de conduita, negociat de participanti, shame and blame = transparenta, abilitatea permanenta de comparare din partea clientilor, prezentarea cazurilor ajunse in justitie, imbunatatirea concurentei in sectorul IFN (fara restrictii legate de capital, simplificare proceduri, incurajarea caselor de amanet sa devina IFN-uri) sau campanie de educatie, eventual finantata de IFN-uri.

Si pe partea de reglementare sunt solutii, ca de exemplu: autoreglementarea industriei sau scoaterea de sub autoritatea BNR deoarece creditarea non-bancara nu are nici o legatura cu riscul bancar sistemic sau lichiditatea specifica pietei interbancare (sub ASF sau o autoritate independenta) = banca centrala nu are nici o relatie tranzactionala cu institutiile financiare non-bancare (nu exista refinantare de la banca centrala, sistemul rezervelor obligatorii, IFN-urile nu sunt institutii depozitare) sau un firewall de tip Glass-Steagal care previne bancile comerciale sa infiinteze IFN-uri.

Radu Musetescu aprecia ca aceasta lege va inaugura o prohibitie a creditarii.

Creditarea totusi nu va disparea, dar o va obliga sa se transforme in alte canale si treptat va conduce la excluziunea financiara. Practic este o repliere a formelor de finantare in alte tipuri de canale alternative de finantare, poate chiar aparitia fondurilor cu capital de risc.