In ultimul trimestru al anului 2017 toti factorii majori au actionat in sensul cresterii preturilor.

Rata anuala a inflatiei si-a accentuat traiectoria ascendenta, avand ca principali determinanti: majorarea tarifului energiei electrice, o noua majorare a accizei la combustibili, cresterea peste asteptari a preturilor combustibililor pe fondul majorarii cotatiei petrolului, dar si al unei reduceri a ofertei pe segmentul nepetrolier precum si deficit (temporar) de oferta la nivel european in cazul unor produse alimentare (de exemplu problema crizei la productia de oua).

La acestia se adauga factorii interni care erau temperati, contrabalansati de tendinte pana acum nu atat de rele.

Alti factori mai sunt: cresterea excedentului de cerere agregata, presiuni in crestere la nivelul costurilor de productie (forta de munca, utilitati), traiectoria ascendenta a anticipatiilor privind inflatia, dar si deprecierea monedei nationale in raport cu euro.

Puseul inflationist s-a produs pe fondul unei succesiuni de socuri pe partea ofertei, reflectate rapid de componentele energie si alimente.

Mugur Isarescu afirma: "Faptul ca economia creste peste potential nu s-a reflectat acest excedent numai in preturi, a fost temperat si de cresterea importurilor, dar nu ar fi bine sa tinem preturile sub control pe seama importurilor pentru ca mutam un dezechilibru din planul inflatiei in planul balantei comerciale, al balantei de plati, presiuni de curs si pana la urma tot prin crestere de preturi se va rezolva."

Banca Nationala a Romaniei a prezentat in cadrul unei conferinte, Raportul asupra inflatiei.

Cifrele arata ca in comparatie cu Raportul din noiembrie 2017, valoarea proiectata pentru finele anului 2018 a fost revizuita in sus cu 0,3 puncte procentuale.

Astfel, rata anuala a inflatiei IPC este prognozata sa atinga 3,5 la suta la sfarsitul anului 2018 si 3,1 la suta la finele anului 2019.

Pe parcursul primelor trimestere ale anului 2018, variatia anuala a indicelui va fi marcata de pozitionarea temporara peste limita superioara a intervalului tintei atingand valori apropiate celei de 5%.



Accelerarea ratei anuale a inflatiei in primele trei trimestre ale anului 2018 se datoreaza acelor componente exogene ale cosului de consum (preturi administrate, combustibili si preturi volatile ale alimentelor), dar si presiunilor mai ample acumulate, inca de la finele anului trecut, la nivelul inflatiei de baza.

Epuizarea acestui puseu inflationist are ca efect reintrarea indicatorului in intervalul tintei incepand cu T4 2018.


In ceea ce priveste Rata anuala a inflatiei IPC, Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR, afirma ca: "Mica cocoasa s-a cocosat de tot. Nu numai ca s-a umflat la 5%, cu aproximatie, dar se prelungeste pana spre vara. Altminteri, cu o anumita intarziere avem aceeasi anticipatie pozitiva ca rata anuala a inflatiei va fi adusa in interiorul intervalului de variatie de 2,5 plus – minus 1%, spre sfarsitul anului 2018 si in anul 2019 se va situa acolo".

Din ce cauze inflatia se poate abate de la traiectoria proiectata?

Coordonatele mediului extern si preturile materiilor prime pe pietele internationale (produse energetice, marfuri agroalimentare) au o influenta echilibrata.

Riscul de crestere mai mare a preturilor decat cea prognozata vine din politica fiscala si cea a veniturilor, din tensiunile pe piata muncii si din dinamica preturilor administrate.

Creditul acordat populatiei isi continua traiectoria ascendenta, iar consumul ramane motorul cresterii economice, cu repercusiuni asupra echilibrului extern.

In cadrul aceleiasi conferinte a BNR, Guvernatorul a avertizat ca motorul cresterii economice a ramas consumul, ceea ce afecteaza echilibrul extern al economiei si ca exista o scadere persistenta a investitiilor publice, iar deficitul comercial continua sa creasca.

Consumul a accelerat in trimestrul III 2017, dar optimismul consumatorilor se tempereaza vizibil.

Creditul de consum a contribuit intr-o anumita masura la expansiunea consumului, dar nu exagerat. Cresterea creditului pentru populatie se datoreaza in principal creditului pentru locuinte, care are rol pozitiv in stimularea investitiilor in locuinte.

"Ratele dobanzilor pentru creditele in lei acordate populatiei au fost relativ stabile cu o usoara creste in partea a doua a anului cand a crescut ROBOR la 3 luni, adica nivelul foarte scazut de aproape undeva intre 0-1% pe diverse maturitati s-a dublat."

Dobanda de politica monetara a crescut ... Se scumpesc creditele in lei

Pentru a asigura si mentine stabilitatea preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile, incepand cu data de 8 februarie 2018, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat:
  • majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,25%/an 
  • majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 %/ an, iar rata dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,25%/an
  • pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de .
"Roborul la trei luni, cel care influenteaza rata dobanzilor la creditele in lei, va urma intr-o anumita perioada de timp majorarea de astazi, iar creditele in lei se vor scumpi marginal pentru ca majorarile nu sunt de amploare. Daca ne gandim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobanzii la creditele in lei, aceasta s-a situat la 5-6%.

Mai trebuie sa avem in vedere si rata inflatiei. Masura pe care am dat-o astazi urmareste sa "juguleze" inflatia care acum este determinata in mare masura de unele preturi administrate si pretul titeiului si urmareste ca aceasta crestere a pretului sa nu se transmita in anticipatiile publicului (...) pentru ca dobanzile la ar creste mult mai mult. Urmarim sa temperam inflatia si odata cu ea si majorarile de dobanzi"
, spunea Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR.

Pe langa cresterile ROBOR, care erau asteptate ca urmare a deciziei BNR de majorare a dobanzii de politica monetara, unele banci au inceput sa creasca chiar si marjele la creditele in lei.

Modificarile facute de banci la le puteti gasi in articolul Surprizele lunii februarie : modificari de marje si dobanzi la credite.

Cum va evolua ROBOR?

La o BNR de 2,25%, indicele ROBOR nu poate fi mai mare de 3,25%, deoarece bancile se pot imprumuta oricand de la BNR cu de 3,25% (dobanda cheie + 1 punct procentual).

Irina Chitu, director FinZoom.ro: "Tinand cont insa de presiunile inflationiste si de asteptatele majorari de BNR pe parcursul anului, putem vedea si ROBOR de 4% in acest an."

Citeste si: ROBOR si de 4% in 2018 [VIDEO]