Legea Darii in Plata Vazuta de Banca Centrala Europeana

Desi a fost propusa pentru a-i sprijini pe consumatorii aflati in dificultate, legea darii in plata (prin care poti renunta la casa ipotecata in favoarea bancii, anulandu-se astfel intreaga datorie catre banca) a starnit controverse inca din momentul in care a fost adoptata de catre Plenul Camerei Deputatilor.

Drept urmare, nu a fost promulgata, ci a fost retrimisa de presedintele Iohannis in Parlament, urmand a fi discutata in anul 2016.

BCE (Banca Centrala Europeana) a decis sa emita din proprie initiativa “Avizul Bancii Centrale Europene privind stingerea datoriilor garantate cu ipoteca prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil”. Acesta este semnat de presedintele BCE, Mario Draghi si avertizeaza asupra riscurilor care actioneaza asupra stabilitatii institutiilor si pietei financiare.

Observatii ce reies din avizul BCE

BCE observa sfera larga de aplicabilitate a legii: ea se aplica nu numai creditelor de , ci si creditelor comerciale ale persoanelor fizice (n.r. creditele firmelor, garantate cu imobilele actionarilor persoanelor fizice) si creditelor performante si neperformante deopotriva.

Implicatiile sunt profunde: compromite semnificativ siguranta juridica si administrarea adecvata a riscului de in institutiile financiare si introduce modificari fara precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de din Romania.

Cum adoptarea deciziilor este cea mai buna metoda de prevenire a riscurilor, ca raspuns la criza financiara, anumite state membre ale UE au introdus noi cadre legale cu privire la restructurarea datoriei personale.

Cu toate acestea, au fost putine cazuri in care au introdus un drept limitat de a returna bunul ipotecat in loc de rambursare. De retinut este faptul ca acest drept nu este lasat la latitudinea imprumutatului, ci este conditionat de indeplinirea unor criterii economice si de eligibilitate stricte.

Remedii pentru…lege

Pentru remedierea situatiei, reprezentantii BCE sfatuiesc autoritatile romane sa "evalueze cu atentie impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de
credit existente pentru a asigura siguranta juridica si pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale si de proprietate ale institutiilor de
credit, precum si pentru a preintampina aparitia hazardului moral in relatia dintre creditor si debitor".

In documentul BCE se mai arata ca: "Proiectul de reglementare ar trebui sa urmareasca asigurarea unui echilibru adecvat intre obligatia generala a debitorilor de a-si indeplini obligatiile de plata, care contribuie la o cultura de plata prompta, la mentinerea soliditatii institutiilor de
credit si preintampinarea hazardului moral, si nevoia de a oferi asistenta persoanelor fizice care se confrunta cu dificultati financiare severe".

Efectele legii asupra economiei romanesti

Potrivit BCE, acordarea de drepturi generale ce nu sunt prevazute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protectie sociala poate conduce la hazard moral si poate compromite oferta de creditare in viitor.

Mario Draghi considera ca: "Astfel de drepturi pot incuraja debitorii care nu au cu adevarat nevoie de protectie sa profite de schimbarile preturilor bunurilor imobiliare si sa inceteze sa isi respecte obligatiile, chiar daca au posibilitatea de a si le indeplini in totalitate.

In anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plata in Romania, bancile ar putea fi indemnate sa adopte conditii de creditare mai aspre si sa grabeasca rambursarile anticipate. Ratele mai ridicate ale dobanzii si creditarea limitata a gospodariilor si micilor afaceri pot afecta negativ cresterea economica si crearea de locuri de munca".

Daca nu exista conditii clare, functionarea institutiilor de poate fi grav afectata si astfel se pot genera riscuri pentru intregul sistem financiar, ceea ce ar conduce la efecte negative de propagare asupra economiei.

Deteriorarea increderii investitorilor straini din cauza cresterii nesigurantei juridice si a riscului de tara este o alta problema care poate avea un impact asupra dobanzilor.

Influenta este semnificativa deoarece atat ratele mai ridicate ale dobanzii pe de o parte, cat si creditarea limitata a gospodariilor si micilor afaceri, pot afecta negativ cresterea economica si crearea de locuri de munca.

Efectele asupra stabilitatii financiare

In ceea ce priveste stabilitatea financiara, atentia se indreapta catre elementele de potentiala preocupare referitoare la impactul asupra institutiilor de .

Se pune problema riscurilor asociate imprumuturilor in moneda straina, implicatiile pentru cerintele prudentiale aplicabile institutiilor de in ceea ce priveste ipotecile asupra locuintelor, pentru a reflecta caracterul riscant al portofoliilor afrente, precum si efectele retroactive ale proiectului de reglementare, care afecteaza si contractele de aflate in derulare.

In documentul transmis "BCE subliniaza importanta unei analize de impact aprofundate cu privire la implicatiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea institutiilor de
credit de pe piata interna si, mai larg, pentru piata imobiliara din Romania. Avand in vedere importanta intereselor implicate, atat pentru institutiile de
credit si celelalte institutii financiare afectate, ca parti obligate sa primeasca activele imobiliare, cat si pentru proprietarii altor active imobiliare din Romania, doar cu ajutorul unei evaluari preliminare ar fi posibila atenuarea riscurilor generate la adresa stabilitatii financiare."

Cu privire la efectele pe termen lung ale stabilitatiii financiare, BCE observa ca acest proiect se aplica si in cazul imprumuturilor in moneda straina. Totodata trebuie sa tinem si de opinia BCE care considera ca se poate evita aparitia hazardului moral in viitor.

Daca ne intrebam de ce considera acest lucru, raspunsul il gasim usor: atunci cand sunt introduse masuri legate de stingerea imprumuturilor in moneda straina trebuie sa se acorde intotdeauna o atentie corespunzatoare repartizarii echitabile a sarcinilor intre toate partile implicate.

Desi BCE a evidentiat riscurile asociate imprumuturilor in moneda straina, proiectul nu contine nici o garantie in acest sens.

Efectele asupra sistemului bancar

BCE arata in raport ca "proiectul de reglementare poate avea implicatii negative pentru institutiile de
credit, cu un posibil impact asupra profitabilitatii, capitalizarii si capacitatii de creditare viitoare, pentru functionarea sistemului financiar, precum si pentru costul si conditiile de creditare in ansamblu".

In cel mai pesimist scenariu situatia ar arata astfel: implicatiile ar putea conduce la deficiente de capital, ceea ce ar necesita masuri prudentiale.

Totodata, ar trebui ca institutiile de din Romania sa desfasoare activitati de administrare ale activelor imobiliare care le-au fost oferite in plata, pentru descarcarea de datoriile prevazute in favoarea acestora in cadrul contractelor de , daca proiectul va intra in vigoare.

Siguranta juridica

Pentru ca aceasta lege sa functioneze in bune conditii reprezentantii BCE spun ca autoritatile romane trebuie sa evalueze daca retroactivitatea proiectului de reglementare respecta principiile Constitutiei Romaniei.

Totodata, BCE sustine ca un proiect care are prevede introducerea de masuri cu efect retroactiv, risca sa compromita siguranta juridica si nu respecta principiul asteptarilor legitime. BCE este de asemenea ingrijorata de faptul ca proiectul de reglementare nu pare a respecta articolului 28 alineatul (4) din Directiva 2014/17/UE, conform caruia statele membre nu impiedica partile la un contract de sa convina in mod explicit ca returnarea sau transferul catre creditor al garantiei sau al veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficient pentru a rambursa creditul.

BCE considera ca proiectul legii ar trebui sa prevada suficient de clar interactiunea cu celelalte acte normative relevante, precum Legea nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice, si eliberarea persoanelor fizice de datorie in temeiul acelei legi.

Conform avizului dat de BCE: "Un mecanism cuprinzator privind restructurarea datoriei ar fi mai eficient in solutionarea provocarilor speciale pe care le implica indatorarea personala nesustenabila. Acesta ar stabili stimulentele adecvate pentru partile afectate astfel incat debitorii care sunt intr-adevar supraindatorati si creditorii acestora ar fi incurajati sa ajunga la un acord cu privire la o restructurare fie in mod bilateral, fie intr-un cadru multilateral, de exemplu ca parte dintr-o procedura oficiala, precum procedura insolventei".

Vezi si:

Stiri si sfaturi

Arhiva 2006-2013

Legea Darii in Plata Vazuta de Banca Centrala Europeana

Articole similare

Subiecte relevante

Q & A

Forum FinZoom