Am auzit, in ultimele zile, o serie de opinii contradictorii despre viitorul pensiei mele private. In ce consta controversa din jurul Pilonului II?

Saptamana trecuta a aparut in presa informatia potrivit careia Guvernul planuieste sa redirijeze catre bugetul de stat, in a doua jumatate a lui 2018, banii pe care actualmente noi toti ii economisim lunar - prin Pilonul II, administrat privat - pentru propriile pensii.

  • E doar o idee sau e un plan? Proiectul de lege redactat de Guvern apare in programul legislativ al Guvernului, actualizat in mai 2018, cu mentiunea “prioritate legislativa” si propunere de adoptare pentru aceasta sesiune parlamentara.
  • Cine sunt initiatorii? Documentul ii indica drept initiatori pe Secretariatul General al Guvernului (SGG) si pe Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP).
  • In ce constau schimbarile? Potrivit documentului, Guvernul intentioneaza ca timp de sase luni (in perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018) sa nu ne mai vireze in conturile personale cei 3,75% din salarii pe care ii economisim, lunar, pentru pensiile noastre private, urmand sa incaseze acesti bani "direct la buget". In al doilea rand, Guvernul propune schimbarea modalitatii de calcul a contributiilor: in locul unui procent din venituri, cum e in prezent, fiecare angajat ar urma sa dirijeze lunar catre Pilonul II "o contributie angajat in suma fixa de 84 lei in primul an" (care ar urma sa creasca anual "pana la 125 lei in anul 5") si "o contributie angajator egala cu a angajatului si dedusa din impozitul pe profit in functie de marimea companiei (50, 25, 10 angajati)".
CONTEXT: In 2018, pentru prima oara in cei 10 ani de existenta ai sistemului privat de pensii, contributia individuala la pilonul II a scazut (de la 5,1% la 3,75%), desi legea prevede cresterea contributiei pana la 6% in 2016. Recenta scadere a contributiei, precum si noua propunere legislativa, vin dupa o serie de declaratii oficiale si informatii care arata preocuparea guvernantilor pentru schimbarea arhitecturii sistemului de pensii private.
  • IUNIE 2017: Ministrul de finante de atunci anunta desfiintarea Pilonului II (declaratie dezmintita ulterior de liderii partidului de guvernamant).
  • SEPTEMBRIE 2017: Premierul de atunci declara ca Pilonul II va deveni optional.
  • MARTIE 2018: Consilierul premierului in functie le prezenta administratorilor pensiilor private un proiect care prevedea contributii zero la Pilonul II, incepand cu iulie 2018 si transformarea acestuia in pilon optional.
Ca urmare a informatiilor despre aceasta noua prioritate legislativa, mai multe organizatii ale mediului de afaceri au avertizat Guvernul despre efectul negativ pe care schimbarile propuse l-ar avea atat asupra pensiilor celor 7 milioane de contributori la Pilonul II, cat si asupra pietei de capital si a economiei in general.

In final, la 21 mai, 15 organizatii si-au pus semnatura pe un apel unic adresat Guvernului, caruia ii cer sa nu destabilizeze arhitectura actuala a sistemului de pensii si sa faca eforturi, mai degraba, pentru cresterea pana la 6% a contributiilor, conform calendarului prevazut de lege - si in acord cu interesele pe termen lung ale cetatenilor Romaniei.

Ce inseamna toate acestea pentru pensia mea?

Contributiile la Pilonul II sunt proprietatea privata a celor care contribuie la sistemul de pensii, deci pot fi lasati mostenire. Aceasta este principala diferenta intre Pilonul I - in care plata pensiilor inceteaza in momentul decesului - si Pilonul II. Prin urmare, orice modificare a actualului sistem, care prevede acumularea in doua "buzunare" - unul administrat de stat (Pilonul I) si celalalt administrat privat (Pilonul II) - afecteaza deopotriva veniturile cetateanului-pensionar si veniturile urmasilor acestuia.

Efectele concrete ale masurilor luate:
  • PRIMUL MINUS: Nerespectarea, de catre guverne succesive, a calendarului de crestere a contributiilor. Legea prevedea ca din 2016 contributia fiecarui angajat la Pilonul II sa creasca de la 5% la 6%. Faptul ca acest lucru nu s-a intamplat - in 2017, procentul abia ajunsese la 5,1% - inseamna, concret, 1,1 mld. euro mai putin in conturile beneficiarilor (-12,9% fata de ceea ce era prognozat), dupa cum a calculat Asociatia Pensiilor Administrate Privat din Romania (APAPR).
  • AL DOILEA MINUS: La aceasta pierdere se adauga cea rezultata din recenta decizie de scadere a contributiilor de la 5,1% la 3,75%. Este pentru prima data, in istoria pensiilor private din Romania, cand Guvernul modifica in jos procentul directionat catre Pilonul II. Pentru contributori, asta inseamna diminuarea sumelor pe care le pot lasa mostenitorilor: in primul rand prin scaderea in sine a cuantumului care se acumuleaza in contul privat de pensie si in al doilea rand prin randamentele pierdute an de an.
CONTEXT. Sumele virate lunar de fiecare dintre noi in Pilonul II nu raman la valoarea din momentul contributiei, ci sunt investite de administratorii fondurilor private de pensii - a caror activitate este strict reglementata - cu scopul de a inmulti banii beneficiarilor.
  • Bilant general. In cei 10 ani de cand functioneaza acest sistem, la totalul initial de 35 mld. lei primit spre administrare, cele sapte societati de administrare au adaugat, prin investitii profitabile, inca 7 mld. lei.
  • Randament. Pilonul II din Romania ocupa locul al 2-lea intr-un clasament de 38 de tari in privinta randamentelor reale (ajustate cu inflatia) obtinute in perioada 2008-2016, conform unei analize realizate in 2017 de OECD. Conform studiului realizat de Better Finance, Federatia Europeana a Consumatorilor de Produse Financiare ("Pension Savings. The Real Return", 2017), pilonul II din Romania ocupa prima pozitie cu cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflatia si comisioanele), intr-un panel de 15 state membre UE, pentru perioada 2008-2017.
  • Impact. Pentru un cont individual alimentat cu o contributie constanta, un randament mediu de peste 5% duce, intr-un interval de 15 ani, la dublarea sumei acumulate. De la lansarea sistemului privat de pensii si pana la sfarsitul lunii februarie 2018, randamentul mediu anual al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,8%, calculat conform standardelor internationale – adica un total cumulat de 128,3% pentru intreaga perioada mai 2008 – februarie 2018.
  • AL TREILEA MINUS: Stoparea completa contributiilor la Pilonul II, fie si pentru o perioada de 6 luni, inseamna ca, in loc sa adunam banii cu care contribuim lunar in buzunarul nostru proprietate personala, ii viram - fara sa ne fi dat in vreun fel consimtamantul - catre bugetul de stat, in a carui gestionare nu avem niciun cuvant de spus. Conform unui calcul BCR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde in total, prin redirijarea banilor timp de sase luni, 3,6 mld. lei (777,6 mil. euro); se adauga, aici, si minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investitiei pe termen lung.
IN CONCLUZIE: Prin astfel de modificari, se iau bani din "contul" in care 7 milioane de romani pun de-o parte economii pentru ei si pentru copiii lor. Pilonul II inseamna, pentru noi toti, un venit suplimentar - care nu ar trebui sa fie afectat de deciziile politice - adaugat la pensia de stat. Si, la fel de important, inseamna "pusculita copiilor": spre deosebire de pensia de stat, cea privata poate fi lasata - prin lege - drept mostenire de familie.


Este adevarat ca "banii pilonului II nu sunt privati"?

Nu, nu este adevarat.

Legea 411/2004 prevede ca "participantul [la fondurile de pensii administrate privat] este proprietarul activului personal din contul sau"; ca pensia privata este "suma platita periodic participantului sau beneficiarului, in mod suplimentar si distinct de cea furnizata de sistemul public (unde "beneficiarul" este "mostenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil") si ca "utilizarea contributiei [participantului] la fondul de pensii in alte scopuri decat cele prevazute de prezenta lege constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani".

Mediul de business vorbeste, mereu, despre importanta pe care o au in economie fondurile de pensii private. La ce se refera?

Fondurile de pensii private joaca un rol-cheie in economia oricarei tari, pentru ca investesc pe termen lung si au interesul, mai mult decat investitorii cu obiective pe termen scurt, ca economia locala sa fie sanatoasa si sa creasca sustenabil. In cazul Romaniei, administratorii Pilonului II au ajuns, la un deceniu de la lansare, principalul investitor institutional din tara. Peste 90% din activele lor - in valoare totala de cca. 9 miliarde de euro - sunt investite in Romania. Cum anume contribuie fondurile de pensii la stabilitatea si dezvoltarea economiei:

  • Intervin pentru stabilizarea pietelor in situatii de criza si pot juca, in momente critice, un rol decisiv in amortizarea socului produs de retragerea precipitata a investitorilor institutionali nerezidenti. In 2008, cand fondurile noastre de pensii erau inca in stadiu de proiect, fondurile nerezidente, anticipand o prabusire a economiei, s-au grabit sa vanda la pret mic obligatiunile suverane ale Romaniei. Daca ar fi fost functionale, fondurile romanesti de pensii le-ar fi putut rascumpara cu discount-uri de peste 20%, aducand astfel castiguri importante de capital milioanelor de contributori; si ajutand, in momente de incertitudine si panica, la calmarea pietelor financiare.
  • Finanteaza deficitul bugetar, cumparand titluri de stat, si contribuie astfel la un bun echilibru - alaturi de alti investitori autohtoni majori (fondurile mutuale) - al mixului de finantatori interni/locali ai datoriei publice.
  • Contribuie la dezvoltarea economiei. In acest moment, fondurile romanesti de pensii au detineri de cca. 1,9 mld. euro la Bursa de Valori Bucuresti (adica 20% din actiunile liber tranzactionate, asigurand 15% din lichiditate). Peste 30 de companii romanesti isi finanteaza dezvoltarea si multumita investitiilor facute de Pilonul II. Un contra-exemplu: cei 1,1 mld. euro pierduti prin deciziile ultimelor guverne de a nu creste la 6% procentul alocat Pilonului II ar fi putut finanta o listare de anvergura Hidroelectrica, ceea ce ar fi condus la un upgrade al Romaniei de la statutul de "piata de frontiera" la cel de "piata emergenta". Un astfel de salt ar fi putut genera incredere sporita, atragand sume suplimentare de la alti investitori institutionali - care ar fi contribuit astfel, si ei, la finantarea dezvoltarii companiilor romanesti.
  • Gestioneaza riscurile pe termen lung. Fondurile de pensii, alaturi de asiguratorii de viata si fondurile mutuale gestioneaza riscurile pe termen lung si sunt furnizori importanti de produse de economisire pentru populatie. Astfel, in 2016, 40% din economiile populatiei din Uniunea Europeana, in valoare totala de 13.000 de miliarde de euro, au fost canalizate prin fonduri de pensii si asigurari. Activele financiare detinute de populatie s-au dublat fata de 2009, insa aproape 40% dintre acestea sunt plasate in conturi bancare si depozite, instrumente ce nu sunt de natura sa asigure bunastarea financiara pe un orizont lung de timp. Pe cale de consecinta, Romania are cel mai scazut nivel de intermediere financiara din UE, iar pietele financiare sunt lipsite de adancime si diversitate. Romania are de recuperat un decalaj semnificativ in ceea ce priveste educatia financiara a populatiei; doar unul din cinci adulti au o intelegere a produselor financiare de baza, patru din zece romani nu au un cont curent si numai 19% economisesc pentru pensionare, potrivit studiului KPMG din aprilie 2018 despre "Importanta si principalele beneficii ale asigurarilor de viata si pensiilor private".
Care sunt, totusi, motivele pentru care guvernul vrea sa modifice legislatia pensiilor private?

Ca si in cazul transferului contributiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018, nici membrii Executivului, nici legiuitorii, nu au explicat pana acum publicului prin ce anume masurile planificate ar fi in beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private; si cum anume au ajuns la concluzia ca aceste masuri sunt cea mai buna dintre solutiile posibile pentru bunastarea noastra viitoare.

CONTEXT: Cheltuielile angajate de Guvern in primele 4 luni ale lui 2018 - cu majorari de salarii, cresteri pentru bunuri si servicii etc. - sunt semnificativ mai mari decat cele estimate in proiectul de buget,
amenintand "mai mult ca oricand", dupa cum spune Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, tinta de deficit de 3%. "Riscul cel mai mare este legat de Pilonul II. Ce-i intereseaza pe ei este sa opreasca contributiile. Ar fi o masura care aduce bani [la buget] foarte repede", explica Dumitru.

In conditiile in care actualul sistem de pensii este singura reforma structurala care a rezistat tuturor alternantelor la putere in ultimii 10 ani, a produs efecte benefice pentru 7 milioane de romani si a contribuit la cresterea nivelului de educatie financiara a romanilor, de ce trebuie schimbat ceva?

Sursa: Q&A documentat impreuna cu experti ai Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei