Ionut Balan Ionut Balan

Adam Glapinski - guvernatorul Bancii Nationale a Poloniei - a afirmat ca prefera o crestere economica sanatoasa de 3% anual, care sa se deruleze pe o perioada mai lunga de timp, uneia de 8%, ca in Romania. Iata o stire pentru care respectivului bancher central n-ar trebui sa i se atraga atentia sa-si vada de treaba lui, dimpotriva, sa i se multumeasca.

Dar si banca centrala a Poloniei ar trebui sa-i fie recunoscatoare celei de la noi. Faptul ca in Romania s-a contestat conversia creditelor din franci elvetieni in lei la curs si s-a cerut sprijinul institutiilor europene se vede ca a fost un reper pentru alte tari. Politicienii polonezi s-au razgandit, desi au promis in campania electorala.

Rezolvarea problemelor celor cu ipotecare in valuta a fost una dintre principalele promisiuni ale presedintelui Poloniei, Andrzej Duda, si ale Partidului Lege si Justitie in campania electorala din 2015.

Insa, ulterior, Jaroslaw Kaczynski - liderul respectivului partid, care a acces la putere - a zis ca: "Guvernul nu poate lua masuri care sa afecteze stabilitatea sistemului bancar pentru ca asta i-ar afecta grav pe toti cetatenii, inclusiv pe cei cu in franci. In aceste conditii, nici un guvern nu poate face asta".

Asta in timp ce banca centrala maghiara a acceptat pozitia guvernamentala privind achitarea creditelor in franci elvetieni la un curs stabilit la 7 noiembrie 2014. Masura in urma careia bancile, respectiv investitorii straini, au pierdut masiv.

Ocazie cu care merita readusa in atentie pozitia guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care a declarat intr-un interviu acordat revistei economice Saptamana Financiara, in februarie 2008, ca: "Euro este moneda la care ne referim si pe care o vom tinti in momentul intrarii in Mecanimul Ratelor de Schimb (ERM2). Francul elvetian nu are aceasta valenta. El poate sa evolueze total independent fata de euro si, in consecinta, fata de leu".

Dupa care a precizat: "Daca prognoza cursului euro/leu in urmatorii ani e greu de facut, va inchipuiti cat de dificil este de estimat raportul franc/leu. Pentru ca nu e vorba doar de evolutia leului, ci si de cea a francului. Moneda nationala a Romaniei a devenit international convertibila. Este o inducere in eroare ca la o miscare de curs sa se spuna numai asa: Leul a crescut fata de francul elvetian. Este foarte posibil ca francul elvetian - care este total independent fata de noi - sa aiba o evolutie in sus sau in jos si intr-o miscare de curs nu stii cat apartine, de fapt, leului si cat francului".

Si ar mai fi un risc de adaugat a subliniat guvernatorul Isarescu, "uitandu-ne in trecut, dar nu foarte departe - la ultimii 40-50 de ani -, francul elvetian a fost moneda de refugiu. In momente de mari turbulente internationale el se poate aprecia considerabil atat fata de leu, cat si fata de euro. Si atunci, ce pare acum ieftin privind de pe latura dobanzii se poate dovedi extrem de scump daca ne uitam din perspectiva cursului".

Cu precizarea ca atunci cand au fost intrebati cum ar trebui sa reactioneze bancile care atribuie intr-o astfel de moneda dupa interventia verbala a oficialului bancii centrale, bancherii au raspuns: "In cazul francului elvetian acest risc este diminuat de nivelul mult mai redus al dobanzii fata de euro, ca sa nu mai vorbim de leu. Tot ca un factor de reducere a riscului valutar actioneaza si majorarile salariale – in ultimii ani, veniturile au crescut substantial mai rapid decat inflatia, oferind clientilor resurse suplimentare pentru rambursarea creditelor, chiar in conditiile unei evolutii nefavorabile a cursului de schimb".

Acest subiect merita readus in atentie, pentru ca Erste este ultima banca majora care a depus cerere de arbitraj la Centrul International de Reglementare a Disputelor privind Investitiile de pe langa Banca Mondiala (ICSID) de la Washington in disputa cu Croatia (https://icsid.worldbank.org/en/Pages/cases/casedetail.aspx?CaseNo=ARB/17/49), motivul litigiului fiind o lege adoptata de Parlamentul de la Zagreb in septembrie 2015 care obliga bancile sa converteasca in euro creditele contractate de populatie in franci elvetieni si sa suporte costurile acestei conversii.

Cererea de arbitraj a fost depusa la ICSID pe 29 decembrie, statul croat fiind acuzat ca a incalcat prevederile Tratatului bilateral de protejare reciproca a investitiilor semnat de Austria si Croatia in 1997.

Reclamantii sunt Erste Bank AG si subsidiara sa din Croatia Erste & Steiermärkische Bank d.d., parati fiind Guvernul croat, precum si Procuratura generala de la Zagreb.

Alte banci care au dat deja in judecata Croatia la ICSID in aceeasi speta sunt Raiffeisen, UniCredit si Addiko Bank.

Legea prevede conversia in euro a unor acordate populatiei in franci elvetieni in suma totala de 3,4 miliarde CHF, pentru a se reduce povara financiara asupra gospodariilor indatorate. Costurile conversiei ar urma sa fie suportate de sistemul bancar si au fost estimate de executivul croat la circa 900 milioane dolari. Banca centrala a Croatiei a emis o estimare mai pesimista a costurilor, de 1,2 miliarde dolari.

Bancile sustin ca actul normativ incalca legislatia UE si tratatele bilaterale de protejare reciproca a investitiilor semnate de Croatia cu statele din care provin institutiile de .

Initial, sistemul bancar a reclamat legea de conversie la Curtea Constitutionala a Croatiei, insa instanta a apreciat ca actul normativ este in acord cu legea fundamentala a statului croat, respingand toate obiectiile bancilor, inclusiv pe aceea ca legislativul de la Zagreb nu a cerut opinia Bancii Centrale Europene pe aceasta tema. "Statul avea obligatia pozitiva de a lua anumite masuri in economie si de a interveni in piata pentru a asigura protejarea drepturilor sociale fundamentale si a securitatii sociale, precum si de a egaliza sau minimiza diferentele sociale extreme rezultate ca urmare a aprecierii francului elvetian", se arata in motivarea deciziei Curtii Constitutionale croate din aprilie anul trecut.

Ca si alte tari est-europene precum Ungaria, Polonia sau Romania, Croatia a cunoscut un boom al creditelor ipotecare si de in franci elvetieni, gratie dobanzilor reduse prezentate de acestea. Insa ratele lunare s-au majorat foarte mult dupa deprecierea masiva a monedei locale, kuna, fata de francul elvetian, ca urmare a renuntarii de catre banca centrala a elvetiana la plafonul de curs al CHF fata de euro.

La data adoptarii legii, in Croatia erau in derulare circa 55.000 de denominate in franci elvetieni. Mai mult, circa 38% din totalul creditelor ipotecare erau in CHF. Cele in euro erau majoritare, insa ele nu prezentau risc valutar, intrucat cursul kuna este legat de cel al monedei unice europene.

Tot in 2015, guvernul de la Zagreb a dat o lege speciala prin care a inghetat pentru un an cursul aferent acestor la 6,39 kuna pentru un franc elvetian. Cursul era sub cel al pietei, cifrat atunci la 6,88 kuna/1 franc elvetian, insa se situa peste cel valabil in momentul contractarii imprumuturilor.