In
plan normativ, BNR a inlaturat restrictiile impuse bancilor privind
conditiile de acordare a creditelor, insa practic, parerea “majoritatii financiare” este aceea ca normele
in discutie vor intampina dificultati in a fi aplicate.
Mihai Bogza,
Presedintele Consiliului de Administratie al Bancpost, apreciaza
ca noul Regulament al BNR privind ridicarea restrictiilor in calea
creditarii este binevenit. Cu toate ca Norma BNR 10/2005 a adus multe
restrictii in activitatea de finantare, creditul neguvernamental a crescut in
mod constant - cu 41% in 2005 si cu 50% in 2006, deoarece bancile au gasit
solutii inovatoare (de exemplu: perioada mai mare pentru
credite - 10 ani
pentru un
credit de
consum, pentru a se incadra si consumatorii cu venituri mai
mici). Intr-adevar, aplicarea noului regulament BNR, va conduce la
cresterea concurentei intre bancile din Romania, dar in continuare acestea sunt
dezavantajate in fata sucursalelor bancilor straine care vor intra pe piata din
Romania, deoarece acestea din urma nu se supun validarii BNR si pot
oferi astfel conditiile de creditare valabile in tarile de “origine”, mult mai
avantajoase.
Mihai Bogza
a rezumat principiul fundamental care se va impune in acest nou context al
sistemului financiar: bancile vor oferi conditii diferentiate clientilor, in
functie de incadrarea acestora in categorii de risc - pe criteriul venitului
net, al relatiei cu bancile (istoric de creditare) etc. Astfel, un consumator
cu venituri bune si stabile, care si-a platit ratele si datoriile la timp,
poate beneficia de un
credit cu o DAE (dobanda+comisioane) mai mica sau de un
grad de indatorare mai ridicat.
Mihai
Bogza a mai precizat faptul ca Bancpost va elabora in decursul
saptamanii noile norme si le va prezenta bancii centrale spre aprobare.
Cristian Halmajan, Director de Marketing Piraeus Bank, considera
ca va urma o perioada de tatonare a noilor realitati financiare inainte
de a se observa modificari notabile la nivelul ofertei consumatorului:
"Desigur, bancile nu se vor hazarda sa se arunce cu capul inainte. Va fi o
perioada de tranzitie de cateva luni pentru a se observa cum reactioneaza BNR la noile norme ale bancilor".
Piraeus Bank va astepta sa treaca o perioada de cateva saptamani pentru a vedea
care este reactia BNR si apoi va
implementa setul de norme. De asemena, Cristian Halmajan a dezvaluit faptul ca
planurile de viitor ale Piraeus Bank includ pregatirea de noi produse, criteriul
de baza al acestora fiind tocmai venitul clientului.
Parerea
unanim acceptata este aceea ca normele vor intampina dificultati in a fi
aplicate pentru ca, asa cum sublinia si Anton Oana, Director Credit
Controll Division Emporiki Bank, BNR inca detine o parghie de
a interveni in deciziile bancilor. Astfel, pentru a adopta noi conditii
de creditare bancile trebuie sa obtina mai intai acordul BNR. In acelasi timp BNR
nu a facut publica inca metoda sau criteriile de aprobare a noilor norme de
creditare prezentate de catre
banci. Anton Oana are o abordare prudenta fata de
viitor: "Nu credem ca procesul va dura mai putin de o luna si nu ne
asteptam ca BNR sa aprobe prea repede aceste noi norme. Vedem un orizont
indepartat pentru noile produse de creditare".
Noi
produse de creditare nu vor aparea mai devreme de o luna-doua. Se va merge in
principal pe reducerea avansului pentru creditele cu garantie imobiliara si pe
majorarea gradului de indatorare. Toate modificarile aduse de
banci necesita
insa mai intai validarea BNR, proces care poate fi de durata, tinand
cont de faptul ca aceasta se va face pentru toate bancile in perioada imediat
urmatoare.
Primele
banci care au reactionat la “relaxarea” gradului de indatorare au fost Bancpost
si Piraeus Bank care au anuntat inca de saptamana trecuta un nou grad
maxim de indatorare de 40%, indiferent de natura creditului (de
consum,
ipotecar), iar Alpha Bank a anuntat reducerea avansului la
creditele imobiliare, pana in 15%.
Cristian Halmajan, Director de Marketing Piraeus Bank, apreciaza ca
exista o relaxarea a pietei de retail, un prim semnal, insa ramane de vazut cat
este de reala. Bancilor nu li s-au aprobat inca noile conditii solicitate, deci
nu exista un precedent si nu se poate anticipa cum va decurge procesul de
validare.
Referitor
la relaxarea oferita de banca centrala, Marius Bostan, senior partner
VMB Partners, a afirmat ca "este normal sa apara noi
reglementari, fireste, insa acestea sa nu se schimbe de la un an la altul. Eu
vad lucrurile in bine. Un lucru prost ar fi ca BNR sa intervina in aceste norme
mai mult decat e necesar". Aceasta relaxare generica a bancii centrale va
avea un caracter benefic, deoarece orice limitare a interventionismului aduce
avantaje, cosidera Marius Bostan. "Cred ca aceasta relaxare se va reflecta
si in costuri, care vor inregistra o scadere. Va conta foarte mult
inovativitatea bancilor". Ideal ar fi acum, pentru clientul persoana
fizica, ca fiecare banca sa aplice un tratament bazat pe riscuri, privind
dobanda. "Daca esti un client serios trebuie sa beneficiezi de o dobanda
mai mica si invers. Clientii sa fie tratati in functie de risc. Dobanda trebuie
sa reflecte riscul", a concluzionat Marius Bostan.
Situatia
IFN-urilor este una aparte, deoarece cadrul legislativ in vigoare favorizeaza
dublarea standardelor, afirma Adriana Ahciarliu, Secretar General ALB.
Prin
Ordonanta nr. 28/2006, toate IFN-urile trebuie inregistrate la BNR care va
inventaria si analiza situatia fiecarei institutii in parte, dar in prezent
maxim 50% din totalul societatilor de leasing au fost analizate. Astfel ca
IFN-urile se impart in doua mari categorii: IFN-uri care raporteaza activitatea
la BNR (care au fost inventariate si analizate) si IFN-uri care doar informeaza
BNR-ul ca au norme interne.
Membrii
asociatiei ALB, care au trecut prin procesul de autorizare, acuza tratamentul
inegal din partea BNR. Bancile se supun unui standard unic in timp ce IFN-urile
nu.
O
mare problema este aceea a modificarii legislatiei de la un an la altul, ceea
ce denota instabilitate pe piata bancara romaneasca.
Mai
mult, in activitatea sa BNR nu da dovada de transparenta, conform ALB. Noile
regulamentele BNR au fost alcatuite si publicate direct in Monitorul Oficial
pentru a intra in vigoare, fara a fi dezbatute, cel putin nu si cu ALB.
Biroul de Credit ar putea fi un instrument util in procesul de creditare. Mihai
Bogza afirma: “bancile folosesc Biroul de Credit, dar numai pentru
informatia negativa, cea pozitiva fiind raportata numai de cateva dintre acestea, motiv pentru care modulul III de dezvoltare (“credit scoring-ul”) intarzie a fi
implementat. O mare eroare este aceea de a nu folosi informatiile pozitive
despre clienti”. Mihai Bogza sugereaza ca posibila solutie includerea de catre BNR a acestui
criteriu (transmiterea de catre
banci a informatiilor pozitive catre Biroul de
Credit) in validarea normelor interne a bancilor:.
Un
fapt cel putin bizar este acela ca IFN-urile nu au acces la Biroul de Credit
si Centrala Riscurilor Bancare, desi legislatia in vigoare stipuleaza
drepturi egale pentru
banci si IFN-uri. “ALB si-a dorit forte mult aceste
reglementari, insa sunt incomplete, nu furnizeaza si instrumentele necesare
pentru a fi respectate” afirma Adriana Ahciarliu.