"Deciziile si Consecintele Summit-ului de la Bruxelles" la Info+

La invitatia Adrianei Muraru, (Info + - TVR Info) - Diana Tarus, analist FinZoom.ro, a discutat despre consecintele Summit-ului de la Bruxelles din prezent si posibilele explicatii ale deciziei englezilor de a nu sustine propunerile Germaniei care ar genera o cedare de control asupra viziunii de guvernare a Regatului Unit.

Video1 - Click aici (partea I)
Video2 - Click aici (partea a II-a)

Schimbarea tipului de garantii acceptate din partea bancilor europene pentru a obtine imprumuturi de la Banca Centrala Europeana este o problema care trebuie discutata foarte bine inainte de a fi pusa in practica. Avantajul ar fi cresterea lichiditatii bancilor, insa dezavantajul ar fi repetarea greselilor din trecut (acceptarea activelor toxice) care au cauzat recesiunea din acesti ani. In egala masura, trebuie sa acceptam faptul ca acele garantii "curate" au fost epuizate, prin urmare singura solutie gasita pana in prezent a fost scaderea criteriilor aplicate garantiilor cerute bancilor ("cat de toxice sunt pana la urma aceste active/instrumente financiare toxice") pentru a obtine lichiditate.

In paralel, datoriile suverane si cele ale bancilor continua sa creasca intr-un ritm alarmant si acest fapt pune presiune foarte mare pe cresterea lichiditatii in sistemul financiar. Aceasta repetata rostogolire de datorii din ce in ce mai mari trebuie sa fie oprita, tintind catre o rostogolire repetata a unei datorii din ce in ce mai mici, aplicand in paralel masuri de austeritate si relansare a economiei. Un astfel de plan poate fi realizat, insa este nevoie de masuri luate intr-o stransa corelare a guvernelor, bancilor centrale din fiecare stat, tuturor instrumentelor financiare pe care le au la indemana si a institutiilor UE (Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana, FMI etc.).

Exista doua variante: "default" - neplata obligatiilor financiare (vezi definitia Wikipedia) sau "quantitative easing" - tiparirea de bani (vezi definitia Wikipedia). Daca luam ca referinta cazul Japoniei (care a ales prima optiune), tragem concluzia ca default-ul presupune consecinte dureroase pentru populatie generate de o recesiune prelungita. Deci, tiparirea de bani este singura optiune, prin urmare este doar o chestiune de timp asumarea acestei decizii. Bineinteles, simpla tiparire de bani nu rezolva Problema. Toate statele care au aderat la pactul de la Bruxelles trebuie sa stabileasca un set comun de masuri obligatorii care sa foloseasca oportunitatea data de tiparirea banilor pentru o reala relansare a economiei fara derapaje in cresterea iresponsabila a datoriei suverane.

Desi este un semnal pozitiv faptul ca cele 17 state din Zona Euro si alte 6 din UE (care nu sunt inca in Zona Euro) au adoptat acest pact, mai este cale lunga pana la obtinerea rezultatelor necesare. Inca nu s-au identificat exact masurile necesare, nu s-au dat termene clare pentru implementarea acestora, nu s-au stabilit consecintele neimplementarii etc. Si chiar dupa ce vom pune in practica toate cate se vor hotari, trebuie sa urmarim rezultatele pentru ca exista posibilitatea sa se ia decizii gresite sau doar ineficiente si trebuie eliminate rapid pe masura ce se observa ca nu functioneaza, dupa care identificate noi solutii care sa fie implementate la randul lor. Tocmai de aceea pietele nu si-au recapatat increderea in constructia Zonei Euro si, implicit, in siguranta si sustenabilitatea proiectului numit Uniunea Europeana. Va fi nevoie sa ajungem la rezultate concrete in cel mai scurt timp pentru a convinge ca planul european este functional si in afara documentelor istorice.

Pentru a intelege pozitia luata de David Cameron trebuie sa ne reamintim faptul ca englezii nu au fost niciodata cei mai mari sustinatori ai Uniunii Europene, iar adoptarea monedei unice in interiorul statelor UE nici macar nu a fost luata in calcul pana in prezent si, dupa cum spunea primul ministru englez, nici in viitorul apropiat (urmatorii 5 ani). Prin urmare, felul in care s-au desfasurat evenimentele nu poate fi atat de surprinzator pentru cei care au urmarit nivelul de implicare al englezilor in deciziile si actiunile UE.

Pe de alta parte, decizia Ungariei de a refuza semnarea acestui pact, oricat de dezavantajoasa pentru acest stat, poate fi explicata prin prisma masurilor atipice statelor UE luate de guvernul ungar in perioada crizei (nationalizarea fondurilor de pensii, chiar si a catorva fonduri de , plafonarea cursului de schimb si a dobanzilor pentru rambursarea creditelor care se afla in derulare etc.). In egala masura, luand in calcul nevoia acuta de mentinere a acordului acestei tari cu FMI, este greu de crezut ca isi vor putea mentine linia hotararilor de guvernare luate pana in prezent, in special daca luam in considerare miza electorala jucata pe cartea mesajului nationalist si a masurilor populiste nu poate tine loc la nesfarsit unor actiuni reale de relansare a economiei.

Revenind la deciziile luate cu ocazia Summit-ului de la Bruxelles, Fondul de Stabilitate va primi o suplimentare a fondurilor pe care le are la dispozitie pentru a interveni. De asemenea, Fondului de Stabilitate i s-au incredintat noi responsabilitati, existand in mod clar intentia de a spori atributele acestei institutii prin noi instrumente financiare prin care va putea interveni; astfel, i se acorda un rol foarte important in protejarea si apararea Zonei Euro.

Sursa: TVR.ro

Stiri si sfaturi

Articole Recente

"Deciziile si Consecintele Summit-ului de la Bruxelles" la Info+ - TVR Info

Articole similare

Subiecte relevante

Q & A

Forum FinZoom