"Despre Evolutia Economiei - Diagnosticul Prezentului si Asteptarile Viitorului" la Info+ - TVR Info [VIDEO] Acesta este un articol vechi! Pentru a citi articole noi poti intra pe Articole Recente Autor Diana Tarus 05.12.2011 1 1371 La invitatia Adrianei Muraru, (Info + - TVR Info) - Ruxandra Andrei, analist FinZoom.ro, a pus in discutie lectia pe care trebuie sa o invatam de la starea actuala de economie, dobanzile la credite si depozite.Video1 - Click aici (partea I)Video2 - Click aici (partea a II-a) 1. Despre Evolutia EconomieiDesi ultimele statistici de la INS aduc si vesti bune despre anumite sectoare din economia romaneasca, acestea nu au valoare pentru oamenii de rand decat in masura in care sunt confirmate si de cresterea puterii de cumparare a romanilor (salariu mediu pe economie a scazut, din pacate). De asemenea, o reala insanatosire a companiilor din Romania poate fi indicata de acelasi factor care ne arata si sansele reale de imbunatatire a nivelului de trai al romanilor: cresterea numarului ofertelor de munca. Aceasta ar dovedi increderea companiilor de a iesi din starea de conservare/supravietuire de pana acum si inceperea unui nou ciclu al dezvoltarii si investitiilor (consecinta fiind cresterea numarului de locuri de munca). Astfel, mai multe slujbe disponibile in piata ar oferi oamenilor sansa de a renunta la slujbe platite prea prost, de a-si putea gasi un al doilea job sau de a se angaja dupa o perioada de somaj.Diferenta dintre cresterea consumului si cresterea taxelor si impozitelor colectate indica o problema sistemica: necorelarea nivelului acestora cu gradul de suportabilitate real al companiilor, PFA-urilor, si persoanelor fizice. In momentul in care te costa prea mult (aproape de faliment) sa respecti anumite reglementari, riscul de a fi prins si pedepsit pentru ca nu le-ai respectat/le-ai evitat devine din ce in ce mai usor de acceptat. Scopul colectarii taxelor si impozitelor unui stat este acela de a ne adresa impreuna - ca societate (contribuabili - companii si indivizi) unor probleme de comun interes (infrastructura, sanatate, educatie etc.).Asa cum nu ne putem permite in viata personala sa traim un stil de viata pe care nu-l putem sustine financiar, si ca stat trebuie sa recunoastem care este nivelul real de bunastare pe care ni-l permitem. Daca impozitam si taxam peste limita de suportabilitate a companiilor sau oamenilor (pretinzand un stil de viata al statului pentru care nu avem bani), atunci vom suporta consecinta logica a celor care cheltuiesc mai mult decat isi permit (falimentul).In egala masura, nu putem practica o reglementare in plina expansiune si o taxare si impozitare in crestere daca dorim sa limitam zonele reglementate de stat si beneficiile pe care statul afirma ca ni le ofera. De asemenea, chiar daca statul pretinde ca ne ofera, in schimbul contributiilor noastre, beneficii doar in teorie (in practica, acestea nefunctionand, nefiind efectiv disponibile) trebuie sa recunoastem doua lucruri: statul nu ne ofera X beneficiu si statul nu mai are dreptul sa ne impute costuri sub pretextul acelui beneficiu. De cate ori taiem de pe lista un beneficiu, trebuie sa reducem si taxele si impozitele aferente.Revenind la colectarea taxelor si impozitelor: cei care guverneaza si ANAF-ul in special trebuie sa renunte la mentalitatea de vanator care ne urmareste (pe noi contribuabilii) pana ne prinde pentru a ne putea pedepsi (probabil ca ati auzit fraza: "au venit controale pana au gasit ceva gresit si ne-au amendat"). Asta nu inseamna ca nu trebuie sa identifice frauda si evaziunea fiscala si sa o pedepseasca. Totusi, activitatea lor nu are voie sa plece de la premiza ca orice privat (persoana juridica sau fizica) este un potential infractor. Functionarii publici trebuie sa inteleaga faptul ca, daca creaza greutati inutile si de rea-credinta companiilor, nu vor mai avea de la cine sa colecteze (nici companii si nici angajati). Prin urmare, functionarii publici trebuie sa depuna toate eforturile pentru a ne informa, a ne ajuta sa intelegem sistemul, a ne indica metodele de eficientizare a sumelor datorate statului in avantajul nostru (companii, oameni), astfel asigurandu-se ca oamenii si companiile se vor dezvolta si vom genera venituri din ce in ce mai mari, deci se vor colecta din impozite si taxe sume mai mari.Un alt factor care influenteaza buna-credinta a oamenilor si a companiilor de a-si plati darile la stat este a observa schimbari in bine si de a simti beneficiile banilor lor pe care i-au dat in gestiunea statului. Daca nu se va vedea o schimbare majora in guvernarea, administrarea, achizitia si investitiile celor pe care i-am ales si ii platim sa ne conduca pe temele de comun interes - oamenii si companiile, in mod natural, vor face tot posibilul sa nu mai arunce bani intr-o gaura neagra. In mod evident, statul nu poate controla fiecare individ si fiecare companie din Romania, prin urmare statul depinde tocmai de increderea oamenilor in capacitatea acestuia de a le genera beneficii pentru a-i motiva sa isi plateasca taxele si impozitele.2. Despre Evolutia Dobanzilor la Credit si DepoziteDespre dobanzile la credite - in primul rand trebuie sa facem o diferenta intre evolutia dobanzilor la creditele aflate in sold si cea a noilor oferte pentru credite.Daca ne referim la ultima categorie - in aceasta perioada (lunile de vara pana in prezent) bancile, in cele mai multe cazuri, au pastrat marjele si doar au actualizat valorile indicilor de piata (ROBOR, EURIBOR, LIBOR - CHF), aflati in crestere dupa ce au atins nivelul minim in vara anului trecut (2010). Bineinteles, luand in calcul faptul ca bancile acum trebuie sa plateasca mai mult pentru atragerea de lichiditate (presiune suplimentara - bancile "mama" fiind preocupate de propria recapitalizare, nu le mai pot asigura bancilor locale lichiditate la un cost foarte redus fata de cel pe care l-ar fi avut/l-ar avea fiind nevoiti sa atraga economiile locale sau sa obtina pe cont propriu lichiditate de pe piete), creditele vor fi sub presiunea cresterii costurilor. Totusi, aceasta crestere va fi mult temperata pentru ca exista foarte putini oameni care au veniturile si increderea in ziua de maine pentru a-si dori sa se indatoreze in acest moment. Pentru ca nu vad o crestere a optimismului consumatorilor in urmatoarele 6 luni, cred ca trendul de scumpire a creditelor (din cauza costurilor mai mari de atragere lichiditate) va fi "contrazis" de nevoia bancilor de a atrage noi clienti pe credite (competitia ar trebui sa ofere consumatorilor produse din ce in ce mai bune).Vestea buna este pentru cei mai responsabili romani, si anume cei care economisesc: anul viitor (2012) vom avea parte de promotii si campanii ample de atragere a economiilor populatiei - dobanzi in crestere la depozite tocmai din nevoia acuta de lichiditate a bancilor din Romania. Desi au existat "vesti" despre o crestere a dobanzilor la depozite in aceasta perioada (noiembrie-decembrie 2011), realitatea este ca momentan nu se observa niciun trend de crestere a mediei dobanzilor la depozite in sistemul bancar romanesc (chiar daca exista cateva oferte, acestea sunt doar exemple marginale, nu pot fi considerate "tendinte" ale pietei). Cel mai probabil vom vedea la inceputul lunii februarie (2012) abia schimbari majore in ofertele bancilor, luand in calcul corelarea noilor reglementari BNR (acces limitat la credite), nevoia bancilor de a vinde credite (sursa principala de venit pentru acestea) si nevoia bancilor de a atrage economiile romanilor si companiilor romanesti.In cazul evolutiei dobanzilor la creditele aflate in derulare - revenim la problema felului in care au fost exprimate dobanzile in aceste contracte. Majoritatea creditelor din prezent au dobanda variabila si au fost luate in perioada 2005 - 2008. In acea perioada bancile exprimau variatia dobanzii in contract ca fiind corelata cu indicele intern al fiecarei institutii financiare, astfel fiindu-le foarte usor sa transfere costurile creditelor neperformante si costul greselilor de management pe seama bunilor platnici. Singura problema este ca bancile nu aveau voie sa practice astfel de dobanzi care variau exclusiv in functie de hotararea bancii (inclusiv inainte de OUG 50 existau legi care interziceau o astfel de exprimare a dobanzii variabile - vezi Legea Clauzelor Abuzive). Datorita acestor decizii ale sistemului bancar (de a nu reduce dobanzile atunci cand indicii de piata au scazut, ba dimpotriva, in unele cazuri chiar sa creasca dobanzile; exemplu: EURIBOR a picat de la valori de peste 5% pana la 0,6% - in vara anului 2010; aceasta modificare ar fi trebuit sa se resimta, macar partial, si in rata lunara a clientilor) putem spune ca poarta o mare responsabilitate pentru evolutia nefasta a creditelor neperformante. Sursa: TVR.ro Articole similare Audio Video Q & A