Credite - RON vs EUR. Acum si pe Viitor

La invitatia Ralucai Belciu, (Dezbaterile Info+ - TVR Info) - Ruxandra Andrei, analist FinZoom.ro, a pus in discutie diminuarea dobanzilor la creditele in lei in contextul noului regulament BNR de limitare a indatorarii in alta moneda decat cea in care se obtin veniturile.

Video1 - Click aici
Video2 - Click aici

Sumar

De unde am inceput ...
Si unde am ajuns ...
Am dezvoltat spre ...
Fortarea Gradului de Indatorare prin Creditele in EUR si CHF
Indatorare Responsabila sau Zona Euro isi Apara Lichiditatea
Reluarea Consumului (inclusiv a Creditarii)
Credite in RON sau in EUR
Eventualitatea Aderarii Romaniei la Zona Euro in 2015

De unde am inceput ...

Ultimele reglementari BNR au vizat descurajarea indatorarii in valuta pentru romanii care obtin venituri in moneda nationala, readucand astfel creditele in lei in atentia bancilor din Romania. Acestui context i se adauga si reducerile succesive ale dobanzii de politica monetara operate de BNR, dar si mai important scaderea valorilor ROBOR - indicele in functie de care se calculeaza dobanzile variabile pentru creditele in lei vandute populatiei si companiilor (ROBOR reprezinta dobanda la care bancile se imprumuta intre ele in RON).

Plecand de la un top 10 dobanzi anuale efective (DAE) pentru creditele ipotecare realizat de ZF.ro (vezi aici articol complet), observam faptul ca la creditele in RON se situeaza, conform datelor publicate de ZF.ro, intre 7,35% (DAE - ING Bank) si 9,15% (DAE - Millennium Bank), iar cele in EUR intre 5,86% (OTP Bank) si 6,92% (Leumi Bank).

In prezent creditele in lei pot fi achizitionate cu un avans mai mic (minim 15% din valoarea proprietatii) fata de cel cerut pentru finantarile in valuta (minim 25%), prin urmare diferenta de cost (dobanda mai mica la euro) poate fi compensata prin eliminarea riscului valutar si un avans mai mic cerut pentru indatorare in moneda nationala.

Si unde am ajuns ...

Mult invocatul "nou regulament BNR" a fost publicat la sfarsitul lunii octombrie 2011, oferind bancilor ragaz de 90 de zile pentru a depune la BNR spre aprobare noile produse conforme reglementarilor acestuia. Bancile au tras de timp si au intarziat pana in ultimul moment (in jurul datei de 1 februarie 2012) depunerea noilor fise de produs. Procesul de obtinere a aprobarii BNR poate fi destul de anevoios (se poate intampla ca unele fise de produs sa fie intoarse la pentru modificari, apoi acestea sunt retrimise la BNR pentru aprobare si tot asa). Prin urmare, implementarea efectiva a noilor produse impreuna cu noile conditii de acordare au inceput sa fie puse in aplicare abia in cursul lunii aprilie 2012.

Diminuarea dobanzilor la creditele in lei nu se datoreaza exclusiv acestui regulament care limiteaza indatorarea in alta moneda decat cea in care se obtin veniturile, ci si scaderilor succesive ale dobanzii de politica monetara si, in special, a scaderii ROBOR - dobanda la care bancile se imprumuta in lei intre ele.

Desi noul regulament BNR cu siguranta a incurajat competivitatea creditelor in lei, cel mai important element este costul atragerii de lichiditate pe care bancile o vand apoi populatiei si companiilor sub forma de . Pentru ca acest cost a scazut, in mod automat si dobanzile creditelor in lei au putut fi diminuate.

Un alt argument in sprijinul acestei teorii este faptul ca si nivelul dobanzilor la creditele in euro a scazut, desi noul regulament descurajeaza achizitia finantarii in aceasta moneda, tocmai pentru ca EURIBOR se afla la valori minime (EURIBOR - indicele de piata in functie de care se calculeaza dobanzile creditelor in euro in Romania, fiind si dobanda interbancara pentru euro - nivelul de cost la care bancile isi imprumuta lichiditate in moneda europeana).
(bineinteles, o mica interventie politica in chestiuni de reala importanta pentru romani, dupa care am revenit la discutia legata de dobanzile creditelor in lei)

Am dezvoltat spre ...

Recesiunea a bulversat o industrie care ar fi trebuit sa fie prima in identificarea factorilor care anuntau intrarea in recesiune a economiilor UE si SUA. Astfel, bancile si institutiile financiare ar fi trebuit sa fie primele in luarea de masuri de prevenire si depasire a efectelor negative pe care o economie aflata sub tensiune le produce, inclusiv asupra clientilor acestor companii.

Pe langa problemele intampinate de bancile-mama in a-si asigura propria recapitalizare si stabilitate financiare, bancile locale (cum sunt si cele romanesti) s-au confruntat cu o crestere a volumului de neperformante tocmai din cauza acestei reduceri majore a veniturilor si puterii de cumparare a clientilor lor.

Cel mai important factor este totusi lipsa sperantei bazate pe argumente economice intr-o schimbare pozitiva in perioada urmatoare, ceea ce inseamna ca portofoliul creditelor neperformante, cel mai probabil, va continua sa creasca.

Fortarea Gradului de Indatorare prin Creditele in EUR si CHF

Lectia recesiunii pentru romanii indatorati in valuta este tocmai aceea ca au fortat gradul de indatorare pentru a obtine sume cat mai mari, si astfel s-au expus riscurilor unui buget intins la maximum in conditii favorabile. Odata cu scaderea veniturilor (fie prin diminuarea salariului sau cresterea preturilor si costului facturilor lunare) si-au pierdut echilibrul si, in lipsa oricarei masuri preventive (cum ar fi putut fi economisirea intr-un a 3/6/12 rate lunare pentru acoperirea unor evenimente neprevazute care i-ar fi putut pune la un moment dat in situatia de a nu-si putea plati ratele), nu si-au mai putut reveni.

Fortarea gradului de indatorare a fost posibila prin achizitia creditelor in euro sau franci elvetieni - monede cu dobanzi (costuri) considerabil mai mici fata de ofertele echivalente in lei. Astfel, avand o dobanda mai mica, rata lunara era mai mica, deci veniturile cerute de banca pentru ca acel client sa se califice la creditul dorit erau mai mici fata de cele cerute pentru creditele in lei. Practic, cu acelasi venituri, am cumparat in valuta mult mai mari fata de sumele pe care le-am fi obtinut daca alegeam sa cumparam un in lei.

Indatorare Responsabila sau Zona Euro isi Apara Lichiditatea

Revenind la noul regulament BNR, trebuie sa ne reamintim faptul ca acesta a fost emis ca urmare a directivelor BCE (Banca Centrala Europeana) si UE (Uniunea Europeana). Chiar daca BNR intotdeauna a sustinut indatorarea romanilor in moneda nationala, niciodata pana la acest moment nu a formulat un regulament atat de clar in limitari numerice.

In scrisoarea oficiala in care BCE raspundea (20.09.2011) cererii BNR pentru avizul Bancii Centrale Europene pe tema noului regulament BNR (lansat spre dezbatere in toamna anului trecut), oficialii europeni au acordat un singur paragraf criteriilor de evaluare a solvabilitatii consumatorilor, insa trei paragrafe detaliau nevoia limitarii imediate si masive, cu orice pret, a indatorarii in valuta.

Bineinteles, dincolo de grija pe care BCE o poarte consumatorilor romani, putem lua in considerare si intentia acesteia de a proteja masa monetara in euro pentru accesarea si utilizarea acesteia de catre tarile din Zona Euro. Cu toate acestea, evolutia cursului valutar ne-a dovedit faptul ca intr-adevar exista un risc real, acesta s-a materializat odata cu intrarea in recesiune si ca acesta ne poate costa destul de scump pe termen scurt si mediu (dublu - daca ne referim la creditele in CHF).

In egala masura, trebuie sa realizam ca este doar o situatie temporara si ca 3 ani de curs valutar nefavorabil nu compenseaza 20 - 30 de ani de rate lunare mai mari din cauza unei dobanzi considerabil mai scumpe la lei comparativ cu alternativele in euro, franci elvetieni sau chiar dolari americani.

Reluarea Consumului (inclusiv a Creditarii)

Desi la nivel general statisticile nu ne ofera indicii cu privire la o crestere a veniturilor si puterii de cumparare a romanilor prin care consumul ar putea fi reluat, asta nu inseamna ca niciun roman nu-si permite in acest moment sa isi continue planurile anterioare recesiunii. Fiecare trebuie sa decida in dreptul sau - pentru unii este un moment ideal sa achizitioneze o proprietate printr-un pe 30 de ani (fiind prudenti, economisind din timp ceva bani pentru eventuale in plata ratelor lunare), pentru altii nu.

Statisticile totusi sunt importante pentru majoritatea oamenilor. Din pacate datele despre ultimul trimestru nu ne dau motive sa credem ca ne aflam intr-un moment de relansare a economiei, nu vedem o revigorare a companiilor care ar putea genera o apropiata crestere (oricat de mica) a veniturilor romanilor in baza careia sa luam in calcul o relansarea a consumului (fie acesta si de credite). Dimpotriva, se pare ca ne indreptam catre o noua perioada de tensiune si instabilitate, o noua etapa de incercari si greutati care, cel mai probabil, departe de a crea noi locuri de munca, le va diminua si pe cele existente.
Lucrurile sunt foarte simple: daca ne dorim o crestere a nivelului de trai, atunci trebuie sa asiguram companiilor si antreprenorilor (oricat de mici) un mediu favorabil in care sa se dezvolte (adica reguli simple, corecte, impozite rezonabile si birocratie drastic redusa). Bunastarea lor inseamna locuri de munca stabile, noi locuri de munca disponibile in piata, in timp - cresterea veniturilor pentru angajatii lor samd. Nu statul "face" locuri de munca ci initiativa privata genereaza noi locuri de munca. Cu cat statul sufoca privatul prin birocratie si tot felul de impozite (sub o forma sau alta), cu atat privatul are sanse mai mici de supravietuire (nici nu mai vorbim despre posibila dezvoltare).

Si totusi, recesiunea nu este un dat ci este o constatare a unei situatii existente care poate fi schimbata daca oamenii si companiile isi schimba comportamentul care a dus la aceasta situatie. Astfel, daca romanii sunt dispusi sa devina antreprenori, sa construiasca mici afaceri de familie, sa se orienteze catre exportul de produse finite (prelucrand materia prima in tara pentru a obtine castiguri mai mari din vanzarea de produse), sa renunte la "eu oricum imi iau salariul" si sa adopte "compania trebuie sa supravietuiasca pentru ca eu sa pot supravietui", sa renunte la "seful habar nu are" si sa adopte "sefule, stiu eu ce putem face ca sa iesim din problema asta" atunci recesiunea este doar un context de care aveam si avem nevoie pentru a deveni mai buni (oameni, companii - societate).

De asemenea, oamenii care au reusit sa isi asigure un venit ceva mai stabil si doresc sa profite de o piata imobiliara aflata in continua scadere (dpdv al preturilor) si a unor proprietari care vor sa vanda, insa nu au cui de ani de zile - in aceasta perioada exista foarte multe oportunitati pentru cei care doresc sa detina o casa, cu atat mai mult pentru aceia care cauta o pe termen mediu si lung.

Credite in RON sau in EUR

Daca ne referim la costuri - asa cum acestea sunt calculate in prezent, atunci lucrurile sunt simple.

Lucrurile devin mai complicate atunci cand luam in calcul faptul ca majoritatea dobanzilor sunt variabile, prin urmare nu avem cum sa determinam cu exactitate care va fi totalul rambursat bancii pentru creditul respectiv. Din acest motiv, tot ceea ce putem face este sa calculam astazi care este cea mai buna oferta si in moneda suntem avantajati in prezent.

Bineinteles, mai exista si factorul uman: linistea si somnul odihnitor de care ne putem bucura atunci cand nu trebuie sa monitorizam zilnic evolutia cursului valutar.

Daca am analiza la rece situatia, am realiza ca lucrurile nu sunt atat de diferite: atunci cand euro creste, inseamna ca leului se depreciaza - deci, cu aceeasi bani, putem achita mai putine facturi si putem face mai putine cumparaturi. Prin urmare, puterea de cumparare fiind diminuata prin deprecierea leului, efortul pentru a strange banii de rata lunara este oricum mai mare fata de lunile anterioare chiar daca avem de rambursat un in lei si nu in euro.

In cazul creditului de fara garantii - in prezent exista cateva oferte in lei mai avantajoase comparativ cu cele in euro. Acest lucru nu inseamna ca orice in lei de la orice banca este mai bun decat orice in euro de la orice banca. Trebuie sa ne informam, sa comparam si abia apoi sa luam o decizie.

In cazul creditelor ipotecare, desi diferenta de dobanda s-a redus semnificativ in ultima perioada, in continuare costul finantarii in euro ramane mai redus comparativ cu alternativa in lei.

Indiferent de produsul ales, trebuie sa invatam din greselile trecute si sa investim timp in a ne informa cu privire la ce presupune achizitia unui si rambursarea acestuia, sa comparam toate ofertele de pe piata si abia apoi sa luam o decizie in avantajul nostru. Bineinteles, inainte de a semna contractul, intotdeauna, indiferent de circumstante, cititi pana intelegeti pe deplin angajamentul pe care vi-l luati. Niciodata nu semnati un document sau nu cumparati un produs pe care nu-l intelegeti.

Daca ne referim la perspective - calculele devin si mai complicate. Dincolo de costuri, in prezent indatorarea responsabila reprezinta achizitia de in moneda in care obtinem veniturile (romanii, in procent covarsitor, sunt platiti in lei). Avand in vedere mentinerea tintei BNR de aderare a Romaniei la zona euro in 2015, intrebarea este in ce masura modalitatea si conversia la care se va face trecerea la euro va avantaja detinatorii creditelor in euro sau pe cei indatorati in lei.

Eventualitatea Aderarii Romaniei la Zona Euro in 2015

Exista doi factori importanti in a calcula ce s-ar intampla cu creditele la o eventuala trecere a Romaniei la euro: evolutia cursului valutar la acel moment si modalitatea de calcul a dobanzilor.

In masura in care leul va continua sa se deprecieze, atunci conversia creditelor in lei la euro ii va avantaja pe clientii care au achizitonat in moneda nationala. In schimb, daca leul va incepe o perioada de apreciere, ajungand pana in 2015 la un curs considerabil mai mic fata de cel la care au luat initial creditul, atunci, dimpotriva, avantajul va fi de partea celor indatorati in euro.

Cel mai frecvent intalnit tip de dobanda in Romania este dobanda variabila. Aceasta este calculata astfel: marja bancii + indice de piata (ROBOR, EURIBOR). Marjele creditelor in lei sunt, in majoritatea cazurilor, considerabil mai mici fata de cele in euro. Conform legislatiei in vigoare, marja bancii nu poate fi schimbata, indicele de piata este ales in functie de moneda creditului (lei - ROBOR; euro - EURIBOR). Prin urmare, in eventualitatea trecerii la euro, cel mai probabil creditele in RON si-ar pastra marjele si ar modifica indicele de referinta din ROBOR in EURIBOR. Prin urmare, intr-un astfel de scenariu, clientii cu in lei ar fi de doua ori avantajati: un EURIBOR de cateva ori mai mic fata de ROBOR (dobanda scade) iar marja bancii este mai mic la lei comparativ cu cea de la euro (dobanda scade inca o data).

Bineinteles, momentan nu avem de unde sti daca, cand si cum anume se va face trecerea la euro si nici cum vor arata la acel moment raportul RON/EUR sau ROBOR/EURIBOR. In egala masura, intotdeauna este bine sa ne facem calcule din timp si sa fim pregatiti pentru oricare dintre variante.

Sursa: TVRinfo.ro

Stiri si sfaturi

Articole Recente

Credite - RON vs EUR. Acum si pe Viitor - TVRinfo [VIDEO]

Articole similare

Subiecte relevante

Q & A

Forum FinZoom