1. Ce efecte credeti ca va avea masura de retrogradare asupra sucursalei bancilor grecesti in Romania?
2. Care preconizati ca vor fi efectele asupra clientilor acestor
   
   banci? Vor creste costurile creditelor ? Mai sunt sigure depozitele in bancile grecesti?
3. Ce masuri credeti ca vor lua bancile in cazul inrautatirii situatiei pe piata greceasca?

Raspuns: Nu cred ca exista o legatura directa si palpabila intre retrogradarea rating-ului de tara pentru Grecia sau a bancilor grecesti si ceea ce se intampla cu bancile romanesti care au actionarat grecesc. Este adevarat faptul ca vor exista tensiuni legate de imaginea si credibilitatea acestora, insa faptic nu exista o cauzalitate automata intre aceste evenimente si activitatea bancilor romanesti.

In egala masura, exista posibilitatea ca, pe fondul acestui moment de vulnerabilitate (la nivel de imagine primordial) al bancilor romanesti cu actionarat grecesc, sa vedem actiuni speculative. Totusi, este putin probabil ca cineva sa permita o astfel de initiativa pentru ca exista un risc real de generarea a unei reactii in lant care nu se va opri doar la aceste companii, ci ar putea cuprinde intreaga industrie bancara din Romania.

Chiar si asa, pozitiile bancilor romanesti cu actionarat grecesc in Romania sunt bine fortificate (fuziunea Alpha Bank - Bancpost va intari si mai mult stabilitatea si competivitatea acestora), se afla sub stricta supraveghere a BNR, se supun legilor si reglementarilor statului roman (fiind companii romanesti) si sunt convinsa de faptul ca, la cel mai mic semn de ingrijorare, BNR ar interveni (si are capacitatea deplina de a o face) fara intarziere.

Singura provocare a bancilor romanesti cu actionarat grecesc este aceea de a suplini diminuarea/lipsa lichiditatilor asigurate in trecut de bancile-mama cu atragerea resurselor locale sau celor din afara granitelor, insa pe

cont propriu. Pentru ca majoritatea bancilor romanesti inca sunt alimentate prin bancile-mama (datorita dobanzilor scazute cu care acestea reusesc, in baza unui rating foarte bun al bancii dar si al tarii respective, sa asigure lichiditatea necesara activitatii din Romania), bancile cu actionarat grecesc vor fi nevoite sa depuna eforturi suplimentare pentru a-si mentine competivitatea pe piata din Romania. Acest lucru se poate face prin diferite mijloace. De exemplu, pentru retail (persoane fizice): dobanzi foarte bune la

depozite, conditii si servicii performante pentru

conturi curente, promotii pentru

carduri de

credit.

Nu exista niciun motiv pentru care aceste

banci ar hotari sa plece din Romania pentru ca business-ul construit aici este unul cat se poate de profitabil, prin urmare reactia normala este tocmai aceea de a conserva si incuraja dezvoltarea pe o piata care genereaza profit.
sus

Care preconizati ca vor fi efectele asupra clientilor acestor

banci? Vor creste costurile creditelor ? Mai sunt sigure depozitele in bancile grecesti?

Raspuns: Dobanzile la

credite pot creste doar in baza contractului existent. De exemplu: daca creditul are o dobanda variabila care este actualizata in functie de indicii de piata (EURIBOR, ROBOR) aceasta se poate modifica doar in masura in care valorile aferente acestor indici justifica o astfel de schimbare (crestere sau scadere de dobanda). Acesti indici nu depind de vointa bancilor, prin urmare nu exista posibilitatea de a creste dobanzile la

credite doar pentru ca asa doreste banca.

In egala masura, si daca s-ar recurge la abuzuri efectul s-ar intoarce impotriva bancii respective care va inregistra o crestere a portofoliului de

credite neperformante (marind ratele lunare pe care clientii trebuie sa le plateasca scade probabilitatea ca acestia sa isi permita sa tina pasul cu noile costuri impuse de banca) si astfel costurile bancii cu provizioanele aferente obligatorii, o pierdere de portofoliu (clientii vor achizitiona refinantari la alte banci), cheltuieli de judecata (clientii care vor sesiza abuzul ii vor da in judecata) si o reducere drastica a credibilitatii (deci costuri suplimentare pentru activitatea bancii respective).

Acestea sunt motivele pentru care nu cred ca bancile vor comite abuzuri fata de clientii existenti, desi nu exclud aparitia acestora (vezi OUG 50/2010). Ramane o problema de studiat.

In schimb este posibil ca viitoarele oferte de

credite sa comporte dobanzi mai mari pentru viitorii clienti (datorita costurilor mai mari pe care este posibil sa le aiba aceste

banci pentru atragerea lichiditatii pe care doresc sa o vanda). Insa clientii au libertatea de a alege oferte mai bune din piata.

Depozitele sunt garantate de stat in limita a 100.000 EUR, prin urmare nu vad care ar fi impedimentul pentru clienti sa profite de presiunea suplimentara a bancilor romanesti cu actionarat grecesc de a atrage lichiditatile romanilor oferind dobanzi competitive celor care vor sa-si depuna economiile. Oricum, precedentul romanesc in materie de faliment bancar a impus o serie de reglementari foarte stricte din partea BNR, prin urmare nu exista posibilitatea ca Banca Centrala sa nu le suspende activitatea cu mult inaintea unui pericol de acest fel. Repet, nu cred ca este/va fi cazul.
sus

Raspuns: Raspunsul companiilor romanesti cu actionarat grecesc este sa isi intareasca pozitiile pe pietele externe unde sunt prezenti si obtin profit, asa cum este si cazul Romaniei. Strategia cea mai logica ar fi ca bancile din Romania sa isi eficientizeze activitatea, sa achizitioneze profesionisti de cea mai buna calitate, sa ofere produse competitive, sa asigure servicii performante clientilor lor si sa demareze in forta un amplu proiect de comunicare cu clientii lor romani si cu comunitatile in care se afla. Pe scurt: sa isi intareasca pozitiile din piata (conservarea si chiar cresterea cotei de piata).

In egala masura, luand in calcul necesitatea sistemului bancar european de a se recapitaliza, exista deja exemple de

banci care au anuntat scoaterea la vanzare a catorva dintre cele mai performante reprezentante (in sensul de companii din respectivele tari care tin de o companie/banca-mama) tocmai pentru a obtine fondurile necesare recapitalizarii.

Intr-un astfel de caz sunt mai multe lucruri de luat in calcul. De exemplu, daca exista doua reprezentante care dovedesc marje de profit similare, insa intr-unul dintre cazuri ar fi posibila o cresterea a afacerii mai mare decat in celalalt caz, atunci bineinteles s-ar alege varianta de a vinde compania care deja a ajuns la maturitate si foarte mult nu ar mai putea creste. Un alt criteriu determinant este a gasi cumparatori dispusi sa achizitioneze compania care se doreste a fi vanduta. Astfel, chiar daca ar fi mai avantajos pentru o banca sa vanda companiile din anumite tari, insa cererea exista pentru cu totul alte piete, nevoia de capital va determina banca-mama sa actioneze in consecinta.

Prin urmare, desi este putin probabil sa vedem achizitii (mai curand fuziuni) pe piata bancara romaneasca, cu siguranta nu exista certitudini. Ceea ce trebuie sa stie consumatorii este ca, indiferent de ceea ce se intampla cu actionaratul sau brand-ul unei

banci, contractul incheiat este litera de lege.

Cel mai important este sa vedem factori decizionali care deja au experimentat in ultimii 3 ani acest tip de recesiune / criza si care vor lua decizii sanatoase, logice pentru companiile si clientii pe care ii reprezinta.

Singurele derapaje pot veni din greseli flagrante, total nefortate; altfel sistemul bancar romanesc este unul cat se poate de sanatos, chiar daca OUG 50/2010 a sacrificat interesul clientilor pentru stabilitatea pietei bancare din Romania. Sper ca acest sacrificiu sa functioneze pana la iesirea din recesiune/criza si mai sper ca acesta sa fie si ultimul facut in detrimentul drepturilor consumatorilor.
sus

Articole similare

Subiecte relevante