Plecand de la cateva discutii purtate pe Facebook despre instrumentele financiare derivate si legatura pietelor financiare cu economia reala, mi-am propus sa comentez cateva idei in aceasta directie.
Pentru azi mi-am propus sa comentez cateva lucruri despre… atat de mult defaimatul speculator, incercand sa conturez rolul si importanta sa in functionarea "cercului virtuos al capitalismului bursier"
Prima confuzie legata de activitatea speculatorului apare atunci cand punem tranzactionarea la bursa pe acelasi plan cu pariurile doar pentru ca au in comun un anumit tip de aleatoriu si calculul probabilistic.
Imi place sa spun ca traderii/speculatorii sunt comercianti de riscuri, pe langa profitul asteptat, care de multe ori lasa in umbra tocmai aceasta incertitudine cu privire la viitor.
Cand cineva cumpara un instrument financiar, el cumpara un risc asociat instrumentului , pe care altcineva l-a vandut deoarece nu mai doreste sa si-l asume sau are nevoie de banii imobilizati in instrument.
Pentru a intelege mai bine logica functionarii pietelor financiare ar trebui plecat de la descrierea acestui « cerc virtuos al capitalismului bursier », punctand diferenta dintre o societate inchisa/privata si una deschisa/listata/publica, precum si diferenta dintre un speculator si un investitor pe termen lung si impactul acestora asupra pretului si lichiditatii unui instrument financiar.
Un investitor pe termen lung cumpara o actiune si isi asuma un risc. Investitorul are nevoie in fiecare moment sa vanda acest risc, sa-l descarce, iar asta o poate face doar daca un speculator ii poate prelua acest risc, temporar, pana cand apare un alt investitor pe termen lung, sa zicem, care sa preia riscul.
Imaginati-va functionarea pietei de capital ca o asteptare la rand cu scopul de a deveni actionar la o societate. Aceasta societate, daca e listata, isi schimba in permanenta actionarii, investitorii, unul luand locul celuilalt. Atunci cand ii ia locul, ii preia si riscul asociat detinerii acelui instrument.
Cu cat sunt mai multi investitori pe termen lung in acea societate, ceea ce inseamna ca numarul actiunilor iesite la vanzare se reduce, cu atat stabilitatea si nivelul pretului actiunilor respective vor creste deoarece nu mai apar momente de supravanzare.
Pe de alta parte, daca exista un anumit raport pernicios intre marimea societatii si free-float-ul acesteia , apare tendinta de reducere a lichiditatii care afecteaza negativ pretul acesteia, facand-o neatractiva pentru o anumita categorie de investitori.
Un alt rol al speculatorului bursier, poate cel mai important, e ca acesta pune la bataie capitalurile de risc pentru societatile listate prima data la bursa, printr-o oferta publica initiala de vanzare, intr-un moment in care publicul investitor, conservator, cu un apetit scazut la risc sau din lipsa de informatii suficiente va ramane in asteptare. In acel moment, speculatorii isi asuma riscul investitiei intr-o companie care poate fi la inceput de drum, al carei viitor poate fi incert.
Pentru a intelege si mai bine cum functioneaza « cercul virtuos bursier » va propun un contraexemplu. Daca va investiti banii intr-o firma mica, impreuna cu un prieten, fie ca e firma de consultanta sau un magazin , firma nefiind listata, pentru a va dezinvesti banii va trebui sa asteptati ca partenerul sa va faca o oferta de cumparare, daca poate, sau sa gasiti pe altcineva in timp. Ar mai exista si posibilitatea ca firma respectiva sa produca in timp suficiente profituri care sa va asigure recuperarea investitiei, insa veti ramane legat ombilical de afacerea si firma respectiva pentru o perioada lunga de timp.
Asadar, nu uitati ca un speculator/trader e un comerciant de riscuri ! El vinde si cumpara riscuri, oferind un exit celor care vor sa iasa din riscurile existente. Fara el, piata nu are lichiditate, iar riscul detinerii unui instrument creste, deoarece nu poti vinde cu usurinta instrumentul detinut.
Valentin Cismaru - colaborator FinZoom.ro
Acest articol va este oferit de Forexedu.ro