) - Ruxandra Andrei, analist FinZoom.ro, analizeaza impactul noile reglementari BNR de vanzare si obtinere a creditelor care intra in vigoare incepand de maine (01.02.2012) dar si schimbarile sistemului bancar romanesc care au fost semnalate de modificarile operate de

banci in ianuarie 2012.

Noile reglementari BNR vizeaza in special limitarea creditului de

consum in EUR, motiv pentru care cel mai probabil luna ianuarie va marca o noua scadere a dobanzilor pe acest segment. Astfel bancile vizeaza realizarea in aceasta perioada (pana la aparitia noilor produse) a unui volum de vanzari cat mai mare pe o eligibilitate mai relaxata de incadrarea a clientilor la sume cat mai mari (dobanzi mai mici si perioade mai lungi de 5 ani pentru rambursarea creditului inseamna rate lunare mai mici pentru care trebuie sa se califice clientii in prezent).

Tot noile reglementari BNR vor pune presiune si pe noile oferte care vor aparea in urmatoarele luni de a vinde creditele in EUR la dobanzi cat mai mici pentru a compensa conditiile mai restrictive de indatorare intr-o alta moneda decat cea care se obtin veniturile.

Ce se Schimba Incepand cu FEB 2012

Creditul de

consum se va putea rambursa in maxim 5 ani iar evaluarea gradului maxim de indatorare permis clientilor va fi calculata plecand de la aplicarea unor scenarii negative: cresterea ratei dobanzii cu 0,6 pp, reducerea veniturilor clientului cu 6% si, pentru creditele in valuta, crestere a cursului de schimb cu 35,5% pentru euro si chiar 40,9% pentru alte monede.

Creditul ipotecar (exceptie facand Prima Casa si Refinantarea creditelor deja existente) va fi acordat in baza unui avans mai mare atunci cand creditul este luat intr-o alta moneda decat cea in care se obtin veniturile. Astfel, avansul minim este: 15% = pentru

credite in RON, 25% = pentru

credite in EUR, 40% = pentru

credite in alte valute, 20% = in cazul clientilor care obtin venituri in valuta creditului sau au veniturile indexate la moneda respectiva.

In definitiv acestea nu reprezinta o noutate pentru sistemul bancar romanesc. Ne amintim discutiile aprinse pe tema stress-test-ului din vara lui 2008 care s-au aplicat doar evaluarii calitatii portofoliului bancilor si care se presupune ca deja fusesera preluate toate aceste elemente in calculul de calificare a unui solicitant de

credit (vezi aici

• Tratarea cu o masura unitara a tuturor companiilor care vand
  
  credite in Romania (exista
  
  banci in Romania care nu s-au constituit ca fiind companii romanesti cu actionarat strain, ci pur-si-simplu au functionat ca "puncte de marketing" sau "agentii" pentru bancile-mama; acestea nu erau obligate sa se supuna tuturor reglementarilor BNR cu privire la normele interne de acordare a creditelor);
• Limitarea indatorarii in alta moneda decat cea in care se obtin veniturile (vizand evolutia puternic nefavorabila a cursului valutar pe EUR si CHF, evolutie care a contribuit la cresterea alarmanta a creditelor neperformante din ultimii 3 ani);
• Incurajarea competivitatii creditului in RON pentru ca, succesul de inegalat al creditelor in EUR i-au determinat pe bancheri sa fie mai putin motivati in a investi in vanzarea creditelor in RON;
• Limitarea creditului de
  
  consum la maxim 5 ani pentru a descuraja folosirea paguboasa pentru clienti a creditului in achizitia unor bunuri a caror perioada de utilizare NU este nici macar egala cu perioada de rambursare a creditului (avantajos pentru client fiind tocmai raportul invers - bunuri de lunga intrebuintare luate pe
  
  credite rambursate in perioade mult mai mici decat "viata" produselor achizitionate).

Cauzele Evolutiei Negative a Creditelor Neperformante

Vom reveni la OUG 50/2010 de fiecare data cand discutam cauzele evolutiei negative a creditelor neperformante. Bineinteles, cauzele sunt multiple, nu se limiteaza la problema OUG 50/2010. Doar cateva exemple demne de mentionate ar fi: scaderea veniturilor, numarul redus de locuri de munca, scaderea nivelului de salarizare, lipsa de responsabilitate a clientilor care au luat

credite prea mari pentru veniturile lor si au cumparat cu ele bunuri supraevaluate, lipsa de profesionalism a bancilor care au aprobat

credite in conditii iresponsabile samd.

Totusi, de ce revenim la OUG 50/2010? Miza acestei legi a fost batalia pentru clarificarea felului in care este calculata variatia de dobanda pentru creditele acordate inca din anii de boom ai creditarii (2006-2008). In realitate 

• Art. 2: "in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului."
• Anexa (lista cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive), litera p, aliniatul 2: "Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preturilor, atat timp cat sunt legale, cu conditia ca metoda prin care preturile variaza sa fie descrisa in mod explicit;"
• Anexa, litera a, aliniatul 2: "Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul."

) ratele de dobanda ale romanilor nu au fost diminuate. Majoritatea dobanzilor la creditele luate pana in 2008 nu au fost schimbate deloc pana la OUG 50/2010. Atunci cand actele aditionale au fost formulate de

banci in toamna lui 2010 s-a scazut din dobanda de la acel moment EURIBOR-ul aflat la minim istoric si a rezultat o marja foarte mare, nejustificata prin contract, abuziva fata de client si cu mult peste puterea lui de rambursare.

Apoi, odata cu reluarea cresterii EURIBOR incepand cu toamna lui 2010, bancile au inceput sa mareasca si dobanzile la fiecare3 luni conform noilor acte aditionale. Astfel, costurile creditelor au fost in mod abuziv crescute peste gradul de indatorare admis de BNR si au adus foarte multi clienti adusi in incapacitate de plata tocmai pentru ca dobanzile nu au fost reduse atunci cand indicele de piata cerea o diminuare a costurilor creditelor.

Pe langa problemele legate de felul in care au variat dobanzile pentru creditele aflate in derulare, clientii s-au confruntat in acesti ultimi 3 ani cu diminuarea puterii de cumparare, scaderea sau chiar disparitia veniturilor, cresterea costurilor curente, crestea preturilor samd. Contextul fiind unul cat se poate de crispat (putine locuri de munca, greu de gasit un nou loc de munca dar si un salariu decent ca sa iti poti acoperi cheltuielile minime), oamenii nu au putut face fata cheltuielilor si nu si-au mai putut respecta nici angajamentele de rambursare a creditelor.

Bineinteles, exista si rau voitori, exista si iresponsabili, exista si forta majora. Insa nu putem sa discutam doar despre cazuri izolate ca si cum ar fi reprezentative pentru toti cei 4,5 milioane de titulari unici de contracte de

credit din Romania.

Vezi si: 

.

Vesti Bune si Rele pentru 2012

Vestea buna este ca luna ianuarie aduce cresteri de dobanda pentru

depozite. Toti aceia dintre noi care vor fi disciplinati cu propriul buget astfel incat sa economiseasca ceva, in masura in care inflatia va ramane la nivelul actual, vor beneficia de dobanzi avantajoase si garantia statului in limita a 100.000 EUR pentru a-si duce economiile la banca cu cea mai buna dobanda.

Vestile mai putin bune sunt legate de contul curent si cardul de debit ("cardul de salariu"), produse in cazul carora mai multe

banci au crescut costurile. Daca in anii precedenti bancile mai mici incercau sa castige portofoliu de client tocmai prin astfel de produse, se pare ca in 2012, indiferent de locul ocupat in topul bancilor din Romania, banking-ul de fiecare zi ne va costa mai mult.

Lichiditatea din 2012 - Companii vs Stat

Ceea ce trebuie sa intelegem este ca noi consumatorii suntem angajatii unei companii, oricare ar fi ea. Este in interesul nostru ca aceste companii sa aiba o activitate profesionista, un profit sanatos si o legislatie de bun-simt (NU supra-taxare, supra-impozitare, supra-supraveghere) ca sa ne asiguram ca si noi avem locuri de munca, salarii decente, venituri stabile, sansa la renegociere sau a gasi job-uri mai bune samd.

Mai mult decat atat, statul momentan acapareaza mare parte din lichiditate in conditiile in care statul nu produce nimic. Prin urmare, prioritatea finantarii ar trebui sa fie companiile. Acest lucru presupune:

• un stat mai ponderat in angajarea de noi
  
  credite sau noi refinantari de vechi credite;
• angajati ai bancilor foarte bine pregatiti si specializati pe aceasta nisa: documentele relevante, analiza bilanturilor unei companii, corelarea tuturor datelor pentru a putea face estimari realiste, punerea acestora in contextul actual al economiei etc.;
• proceduri interne clare, concise, unitare pentru a face cat mai usoara pentru o companie depunerea unui dosar de solicitare finantare.

Finantarea companiilor reprezinta o prioritate pentru

banci si din alt motiv: singura sansa ca cei 4,5 milioane de titulari unici pentru peste 8 milioane de contracte de

credit aflate in derulare sa isi ramburseze integral angajamentele luate este sa aiba locuri de munca stabile si bine platite.

Bineinteles, acordarea creditelor trebuie facuta exclusiv in conditii de responsabilitate si prudenta - indiferent ca vorbim despre oameni sau companii. Insa criteriile trebuie sa fie realiste - bilanturile celor mai multe companii nu arata infloritor iar riscul de neplata nu poate fi totalmente exclus (altfel nu mai inteleg rostul dobanzii platita pentru facilitatea de

credit in conditiile in care majoritatea bancilor taxeaza costurile operationale separate prin tot felul de taxe si comisioane).

Articole similare

Subiecte relevante