FMI ar fi sprijinit si o alta solutie de reducere a deficitului bugetar, daca Guvernul ar fi ales o alta varianta din cele discutate, a declarat sefului misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, mentionand insa ca Executivul decide care este cea mai buna optiune pentru tara.
"Am discutat cu autoritatile un numar mai mare de optiuni si am fi sprijinit autoritatile daca ar fi ales aceasta varianta (de reducere drastica a cheltuielilor - n.r.) sau alta. In final, Guvernul a ajuns la concluzia ca cea mai buna solutie este cea care a fost luata. Sprijinim aceasta deczie. Guvernul a avut obligatia sa adopte optiunea cea mai adecvata pentru tara si noi sprijinim faptul ca ei s-au angajat la acest lucru", a declarat pentru MEDIAFAX Jeffrey Franks.
Franks a declarat ca, in cadrul discutiilor care au avut loc la Bucuresti, Fondul a propus o serie de variante care includeau majorari de taxe, dar si Guvernul avea la un moment printre variantele sale optiunea cresterii taxelor.
"Am discutat un numar mai mare de optiuni. Am pus anumite variante pe masa, dar si Guvernul a pus anmite variante pe masa. Variantele pe care le-am pus noi pe masa includeau majorari de taxe. Unele dintre optiunile Guvernului discutate la un anumit moment includeau majorari de taxe. In final, ei (Guvernul – n.r.) au luat decizia ca cea mai buna solutie este de a inversa cresterile de cheltuieli care s-au realizat in anii anteriori", a spus Franks.
In urma negocierilor cu institutia financiara internationala, autoritatile romane au ales un program de restrangere a cheltuielilor publice, printre masuri figurand reducerea cheltuielilor salariale cu 25% si a pensiilor cu 15%.
Reprezentntul FMI a explicat ca, desi Fondul a discutat cu Guvernul solutia unor propunei echilibrate, care ar fi adus un plus de venituri la buget, Executivul a fost "puternic devotat" ideii ca problema finantelor publice din Romania a venit in mare masura de pe partea de cheltuieli.
"Exista plusuri si minusuri pentru oricare optiune, dar dupa cum am spus in comunicatul publicat de Fond vineri nu exista solutii usoare (...). Orice alegere sau optiune de a inchide decalajul bugetar necesita o anumita doza de durere, pentru ca ajustarea este dureroasa. Guvernul trebuie sa decida, si autoritatile suverane din Romania trebuie sa decida, care este cea mai putin dureroasa cale, sau care este cea mai eficienta cale pentru inchiderea acelui decalaj, iar noi vom repecta acea decizie", a mai spus Franks.
Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat saptamana trecuta la postul de televiziune France 2 ca FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, in special pentru cei mai bogati, dar autoritatile din Romania au luat decizia taierii salariilor functoionarilor.
"Guvernul roman ne-a spus: Vom taia 20 - 25% din salariile functionarilor. Noi am spus nu, nu luati aceasta masura daca vreti sa faceti economii, mariti impozitele si mai ales impozitele pentru cei mai bogati. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Si acesta este adevarul: Guvernul decide intoteauna, nu FMI. Noi spunem doar: Asta e situatia si care e drumul de urmat pentru a va reveni. Guvernul propune masurile, guvernul roman le-a ales", a spus directorul FMI.
In replica, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a afirmat ca FMI a propus in mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% si a cotei unice la 20%, masuri care ar fi afectat intreaga populatie, si ca nu intelege cum aceste impozite ar taxa mai mult doar persoanele bogate.
"Fondul Monetar International a considerat in mod constant ca reducerea cheltuielilor salariale si sociale este obligatorie pentru o corecta ajustare a deficitului bugetar. Pe parcursul discutiilor, FMI a propus in mod constant ajustarea cheltuielilor salariale cu minimum 20%, majorarea TVA la 24% si a cotei unice la 20%. In niciunul din scenariile analizate cu FMI nu a fost exclusa reducerea imediata a salariilor in sectorul bugetar cu minimum 20%. Imi este greu sa inteleg in ce masura cresterea TVA la 24% si a cotei unice la 20% i-ar afecta doar pe cei bogati. Ar fi fost afectata intreaga populatie a Romaniei, inclusiv persoanele care in anul 2009 au suportat primul val al reducerilor de venituri, generate de efectele crizei economice la nivelul sectorului privat", a spus Vladescu.
Romania are in derulare un program de imprumuturi externe in valoare de 20 miliarde euro de la FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD, conditionat printr-o serie de obiective economice, fiind vizata in principal reducerea deficitului bugetar.
Sursa: Mediafax