Pe Ce Am Irosit Banii de la FMI si Banci? 23 Mld. € S-Au Dus in „Cheltuieli Publice“ Acesta este un articol vechi! Pentru a citi articole noi poti intra pe Articole Recente 10.05.2010 0 1426 Doar 9,4 miliarde de euro au luat drumul investitiilor, multe dintre ele teoretice In total, statul s-a imprumutat cu 32,3 miliarde de euro din 2009 si pana acumRomania a facut investitii publice de peste trei ori mai mici decat sumele pe care le-a obtinut de la institutiile internationale de finantare si din vanzarea titlurilor de stat. Numai FMI a imprumutat pana acum guvernul cu 9,16 miliarde de euro, din care 2,13 miliarde de euro au mers la Trezorerie, iar restul la BNR. Indirect, banii de la BNR au ajuns tot la Ministerul Finantelor, care s-a imprumutat masiv de la banci.Guvernantii au ales solutia sacrificarii bugetarilor si a pensionarilor, si nu a mediului de afaceri, dupa discutiile cu delegatia FMI aflata in misiune de evaluare in tara noastra. Presedintele Traian Basescu a anuntat ca salariile platite de stat vor fi reduse cu 25%, iar pensiile si ajutorul de somaj cu cate 15%. Romania a ajuns in aceasta situatie dificila pentru ca guvernul nu a fost capabil sa reduca cheltuielile publice, iar banii primiti din imprumuturile internationale au fost cheltuiti pentru finantarea deficitului bugetar, si nu pentru investitii. „Pachetul complet asupra caruia vom conveni va fi public dupa acordul final, dar ceea ce a anuntat presedintele Basescu a fost un set foarte ambitios pentru reducerea cheltuielilor. Romania are nevoie acum de masuri ambitioase“, a spus Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania.Trei miliarde de euro, destinatie necunoscuta?Potrivit informatiilor noastre, reprezentantii Fondului s-ar fi declarat nemultumiti in discutiile cu oficialii romani ca o parte din banii imprumutati, aproximativ trei miliarde de euro, nu se regasesc in cifrele prezentate. Anul trecut, autoritatile romane au obtinut un pachet de finantare externa in valoare de 19,95 miliarde de euro: FMI - 12,95 miliarde de euro, CE - 5 miliarde de euro, Banca Mondiala - 1 miliard de euro si 1 miliard de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii si International Finance Corporation. Banii ar fi trebuit cheltuiti pentru investitii, in special in infrastructura. In schimb, fondurile primite pana acum au fost folosite tot pentru finantarea deficitului bugetar, chiar daca o parte din bani a intrat in Trezorerie, iar alta parte in rezerva BNR. Romania a primit deja 11,5 miliarde de euro din imprumuturile de la institutiile financiare internationale, din care 9,16 miliarde de euro de la FMI. Prima transa din imprumutul de la FMI, in valoare de 4,9 miliarde de euro, a intrat in totalitate in rezerva BNR. In septembrie 2009, FMI a virat o noua transa din imprumutul acordat Romaniei, in valoare de 1,86 miliarde de lei, jumatate din bani mergand la Trezorerie, pentru finantarea deficitului public, iar diferenta la BNR. Urmatoarele doua transe de la FMI, in suma de aproximativ 2,4 miliarde de euro, au fost acordate in acest an, la sfarsitul lunii februarie, si au fost impartite in acelasi mod: jumatate in Trezorerie, jumatate la BNR.Banii de la BNR s-au intors la FinanteIn conturile MFP au intrat direct 2,13 miliarde de euro de la FMI. La aceasta suma se adauga prima transa a imprumutului de la CE, de 1,5 miliarde de euro. Banii au fost cheltuiti pentru plata pensiilor si a salariilor, precum si pentru rambursarea imprumuturilor facute pana acum si a platii dobanzilor aferente. Guvernantii platesc FMI o dobanda de 3,5% pe an, in timp ce pentru imprumuturile facute de la banci dobanzile au urcat chiar si la 14%. In primul trimestru al acestui an, cheltuielile cu dobanzile s-au ridicat la 1,679 miliarde de lei, in crestere cu 36,6% fata de perioada similara a anului trecut. Statul a beneficiat in mod indirect si de banii din imprumuturi care au ajuns in rezerva BNR, depasind 32 de miliarde de euro. Banca centrala, prin controlul lichiditatilor, a eliberat o parte din banii primiti in piata. Cum statul s-a imprumutat foarte masiv de la banci pentru a face fata cheltuielilor publice, rezulta ca sumele din imprumuturi au ajuns pe o cale ocolita inapoi la MFP, pentru finantarea deficitului bugetar. De la inceputul anului si pana acum, statul a obtinut 18,63 miliarde de lei prin vanzarea de titluri de stat, adica aproximativ 4,4 miliarde de euro. La aceasta suma se adauga inca un miliard de euro, bani obtinuti de pe pietele internationale.20,8 mld. euro de la banciAnul trecut, MFP a imprumutat de la banci 64,7 miliarde de lei, aproximativ 15,4 miliarde de euro. Rezulta astfel ca, de la inceputul crizei, Romania s-a indatorat in total cu 32,3 miliarde de euro, din care 11,5 miliarde de euro de la institutiile internationale de finantare, iar 20,8 miliarde de euro de la banci. Suma este mult mai mare decat investitiile publice facute pana acum. Potrivit datelor publicate de MPF, in anul 2009 cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si transferurile pentru programele de dezvoltare, s-au ridicat la 35,2 miliarde de lei, respectiv 7% din PIB. In primul trimestru al acestui an, valoarea investitiilor s-a ridicat la 4,3 miliarde de lei. In total, guvernantii au cheltuit pentru investitii publice in timpul crizei economice 39,5 miliarde de lei, adica aproximativ 9,4 miliarde de euro. O suma de peste trei ori mai mica fata de imprumuturile facute.Opozitia, sindicatele si patronatele resping masurile anuntate de BasescuSindicatele si patronatele s-au aratat ieri nemultumite de faptul ca seful executivului nu a avut niciun fel de reactie in problema scaderii salariilor si a pensiilor.„Negocierile ar trebui purtate la guvern, nu la Cotroceni, insa premierul Boc se ascunde in papusoi”, a spus un lider BNS, la finalul intrevederii cu seful statului. Cei mai nemultumiti s-au aratat reprezentantii sindicatelor din invatamant, care au atras atentia ca, prin reducerea cu 25% a tuturor salariilor, un asistent universitar va primi acelasi salariu cu un muncitor necalificat. De altfel, presedintele FSLI a precizat ca protestele vor continua in calendarul stabilit. Pe de alta parte, reprezentantii opozitiei au avut intrevederi bilaterale cu delegatia FMI. Concluzia PNL a fost aceea ca Romania nu va primi urmatoarea transa de la FMI inainte ca toate masurile anuntate de seful statului sa fie puse in practica. In schimb, Victor Ponta a declarat ca PSD sustine cresterea cotei unice pentru cei cu venituri mari si a TVA pentru anumite produse. (Georgeta Filip)Sursa: Financiarul.com Articole similare Social / Economic Subiecte relevante FMI (Fondul Monetar International) BNR (Banca Nationala a Romaniei) BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) Comisia Europeana Banca Mondiala Banci Titluri de Stat Ministerul Finantelor Deficit Bugetar Datorie Publica Investitii Q & A