Statul Este Sub Tirul Analistilor Bancari Sa Se Imprumute la Dobanzi Mai Mari Acesta este un articol vechi! Pentru a citi articole noi poti intra pe Articole Recente 31.08.2010 0 740 Analistii bancilor care imprumuta statul spun ca economia este riscanta si ca Finantele trebuie sa plateasca mai mult.Bancile comerciale, prin vocile analistilor lor, cer neobosit sa primeasca dobanzi mai mari la titlurile de stat cumparate deja de cateva luni, in timp ce Trezoreria statului incearca sa plafoneze randamentele la nivelul de 7% pe an, astfel ca imaginea conturata pentru Romania ramane una de tara cu un risc ridicat, in ciuda acordului cu FMI si a eforturilor dureroase facute pentru echilibrarea bugetului.In dezbaterea privind nivelul "corect" al randamentului la titlurile de stat, analistii bancilor private - cele care in fond finanteaza statul si au un interes direct in obtinerea unor dobanzi cat mai mari - sunt mult mai vocali, fiind citati adesea inclusiv de catre agentiile straine de presa - cum sunt Bloomberg sau Reuters. In ultima vreme, acestea trateaza tot mai frecvent problema dobanzii la titlurile de stat romanesti, discutia fiind urmarita cu interes de investitorii internationali, care detin o parte importanta din certificatele si obligatiunile emise de Finante.Cum vad analistii independenti aceasta dezbatere?"Pe termen scurt nu se justifica o dobanda atat de mare. Ce a facut Ministerul Finantelor (prin impunerea plafonului de 7% pe an la randamentul platit - n. red.) este corect", spune Daniel Daianu, profesor de economie si fost parlamentar european.Randamentele la titlurile de stat scazusera puternic in primavara, coborand de la peste 10% la sfarsitul anului trecut pana spre 6% pe an, in special datorita interesului mai mare din partea investitorilor straini pentru datoria romaneasca. Din aprilie evolutia insa s-a inversat, bancile cerand randamente tot mai mari, odata cu inrautatirea perceptiei de risc asupra economiilor emergente, in conditiile in care se vorbeste tot mai deschis despre perspectiva unei noi recesiuni la nivel mondial."Nu ma surprinde comportamentul bancilor, pentru ca ele sufera sub efectele scaderii economice, au bilanturi in deteriorare si trebuie sa se capitalizeze. Bancile cauta sa traga o renta pe care au extras-o ani la rand din economia noastra. Au prins statul la inghesuiala", mai spune Daianu. Practic, bancile incearca acum sa compenseze scaderea veniturilor din zona clientilor privati, unde abia daca mai dau credite.Analistii raspund insa ca prezinta doar interpretarea lor asupra datelor economice pe care le citesc, avand independenta fata de strategia comerciala a bancii."Eu ma uit la realitatile bugetului, la cum se finanteaza Trezoreria, la piata si mi se pare evident ca o sa plateasca mai mult de 7% pe an", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank si unul dintre cei mai vocali analisti locali implicati in dezbatere. El vorbeste in primul rand despre incertitudine, care ar trebui rasplatita prin dobanzi mai mari."Pe primul loc este incertitudinea in privinta deficitului bugetar din 2010 si 2011, inflatia si riscurile politice. Ce s-a intamplat in prima parte a anului, cand Ministerul Finantelor a emis la randamente tot mai mici, acea evolutie la un moment dat si-a pierdut legatura cu fundamentele economiei reale. Era normala o corectie", afirma Chidesciuc.Totusi, luna iulie a adus deja primele rezultate palpabile ale masurilor de ajustare: veniturile colectate la buget au inregistrat un salt de 7,5% fata de aceeasi luna a anului trecut, in principal in urma incasarilor mai mari din TVA si accize. Deficitul bugetar dupa primele sapte luni a ajuns la 3,9% din Produsul Intern Brut, ramanand astfel in grafic pentru tinta de 6,8% la sfarsitul anului.Profesorul de economie Nicolae Dardac, prorector al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, considera insa ca bancile ar trebui sa aiba o perspectiva mai larga si sa nu se concentreze doar pe viitorul apropiat."Bancile gandesc pe termen scurt. In contextul in care anticipam o inflatie mai mica in anii viitori, bancile ar trebui sa se multumeasca cu acest randament, in conditiile in care plasarea in credite (pentru sectorul privat - n. red.) este destul de riscanta", spune Dardac. Plasamantele in titluri de stat sunt considerate investitii cu risc zero.Ruptura dintre Finante si banci este evidenta in cazul obligatiunilor pe termen lung (de trei, cinci sau zece ani), in august fiind respinse toate ofertele de cumparare la ambele licitatii organizate pentru vanzarea de astfel de titluri. In schimb, statul reuseste sa atraga bani la 7% pe an, dar numai pe perioade scurte - de pana la un an. Aceasta duce insa la nevoia rostogolirii datoriei cu o frecventa mare, ceea ce inseamna o vulnerabilitate in cazul in care conditiile pietei s-ar deteriora.Piata secundara, un reper corect?Pe piata secundara, care este indicata ca reper de analisti, se tranzactioneaza lunar doar cateva zeci de titluri, volumul cumulat al operatiunilor fiind in scadere continua din februarie. Astfel, de la un varf de 2,2 miliarde de lei, volum a coborat la numai 296 de milioane de lei in iulie, potrivit datelor BNR. In acelasi timp, pe piata primara Trezoreria a imprumutat lunar cel putin doua miliarde de lei, iar volumul planificat a fost in general de peste patru miliarde de lei."Daca randamentele pe piata secundara sunt peste cele de pe piata primara, Ministerul Finantelor ar trebui sa emita cel putin la nivelul pietei secundare. Cei care au titluri se marcheaza la aceasta piata, asa ilichida cum e, si inregistreaza pierderi", afirma Chidesciuc.El considera ca statul ar avea mai putin de pierdut daca ar plati randamente mai mari decat pierde acum prin tactica de a amana platile catre companiile private, in conditiile in care imprumuta doar o parte din cat are nevoie."Este o piata secundara, dar este foarte subtire, nu are lichiditate. Ea poate fi foarte usor manipulata. Creezi o stare care sa iti valideze o tinta de cotatie. Apoi poti sa spui uite cat e, iti cerem si noi. Fenomenul acesta se manifesta si pe piata interna. Bancile nu sunt buni samariteni, vor sa faca profit si basca, sunt in suferinta. E o realitate", spune Daianu.Miza inclestarii pe dobanzi: venituri de 1,4 mld. euroMiza este reprezentata de dobanzile incasate de banci pentru finantarea statului. In 2009, Ministerul Finantelor a platit dobanzi in contul datoriei publice de 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), in crestere cu 66% fata de anul 2008. Bancile au avut anul trecut un castig facil si fara risc, in conditiile in care imprumutau bani de la BNR la dobanzi de 8%-9% pe an si le plasau la stat, la dobanzi de 11% sau chiar 14% pe an.Dupa primele sase luni din 2010, cheltuielile au urcat cu 21% fata de aceeasi perioada din 2009, adica la 643 de milioane de lei (155 mil. euro), in conditiile in care volumul datoriei publice este in continua crestere.Si acum randamentul platit de stat asigura un diferential fata de dobanda BNR, de 6,25% pe an, iar pe piata monetara dobanzile au coborat in ultima luna chiar sub nivelul de 6% pe an.Principalul argument invocat de analisti este nivelul mai ridicat al dobanzii la care titlurile se tranzactioneaza pe piata secundara - adica intre investitorii sau bancile care detin astfel de titluri.Insa aceasta piata are un volum foarte mic de tranzactii, astfel ca se pune problema cat de relevant este semnalul preluat de aici.Lupta ramane deschisa, in conditiile in care statul a reusit pana acum sa se descurce chiar daca a imprumutat incepand din iunie doar jumatate din sumele propuse.Sursa: ZF.ro Articole similare Social / Economic Subiecte relevante FMI (Fondul Monetar International) BNR (Banca Nationala a Romaniei) PIB (Produsul Intern Brut) Economie TVA Dobanda obligatiuni de stat Recesiune Banci Investitori Titluri de Stat Bugetul de Stat Certificat de Trezorerie Ministerul Finantelor Deficit Bugetar Accize Datorie Publica Q & A