86% dintre romani vor sa sustina lupta impotriva economiei gri - studiu Mastercard 20.06.2017 0 1270 O schimbare a comportamentului de cumparare poate contribui la reducerea economiei subteraneUn procent de 92% dintre romani cred ca autoritatile publice sunt cele care trebuie sa conduca eforturile de a combate economia subterana, iar 86% sunt gata sa sprijine actiunile acestora in combaterea economiei gri, potrivit unui studiu pe tema constientizarii existentei economiei subterane si a atitudinilor fata de aceasta, realizat de Ipsos la solicitarea Mastercard in 10 tari din Europa de Est, printre care si Romania.La nivel regional, peste 80% dintre respondenti se opun economiei subterane si ar incuraja dialogul cu guvernele proprii pentru a actiona concret impotriva acestui fenomen. Totodata, respondentii si-au aratat disponibilitatea de a-si schimba obiceiurile la cumparaturi dupa ce si-au dat seama ca platile cu cardul si pastrarea bonurilor fiscale contribuie la combaterea comertului fraudulos. In aproximativ toate tarile in care s-a desfasurat sondajul, o pondere mare a cetatenilor sunt constienti de existenta economiei subterane, pe care o percep ca pe un fenomen negativ. Majoritatea respondentilor (69%) inteleg ca economia gri diminueaza din fondurile disponibile pentru serviciile publice, precum educatia, sistemul public de sanatate sau infrastructura rutiera. Pentru mai mult de 70% dintre respondenti, ascunderea veniturilor fata de autoritatile fiscale are un impact negativ asupra cresterii economice, activitate care duce la competitie neloiala. Astfel, peste 80% dintre consumatori ar vedea necesara asumarea de catre propriile guverne a unor masuri care sa combata economia subterana si ar incuraja dialogul activ al cetatenilor cu autoritatile (procentajele acestor grupuri solidare cu lupta impotriva economiei subterane variind de la 72% in Polonia la 93% in Bosnia si Herzegovina). Consumatorii nu sunt pe deplin constienti de importanta rolului pe care il pot juca in combaterea economiei subteraneRespondentii inteleg ca nefiscalizarea unor sume partiale sau totale ale tranzactiilor contribuie automat la cresterea economiei subterane. Cu toate acestea, dupa cum arata si studiul Mastercard, multi dintre ei nu realizeaza ca propriile obiceiuri de cumparaturi pot face cu adevarat o diferenta. Mai mult, nu constientizeaza ca platile cu cardul pot sa restrictioneze in mod semnificativ economia subterana. Doar 37% din totalul respondentilor din regiune au putut identifica plata cu cardul in locul platii cu numerar drept un mijloc prin care ar putea sa fie redusa economia subterana. In Ungaria, cifra a fost de 13%, cel mai scazut procent de informare cu privire la acest aspect din Europa de Est. "Da" pentru inregistrarea tranzactiilor si platilor electronice Cu toate acestea, imediat ce consumatorii isi dau seama ca propriul lor comportament la cumparaturi poate avea un impact urias, acestia sunt dispusi sa si-l schimbe. Aproximativ 80% dintre respondentii din totalul esantionului regional sunt dispusi sa efectueze mai des plati electronice (de la 60% in Slovenia la 85% in Romania; 76%, in medie, in regiunea Europei de Est), fiind constienti de faptul ca tranzactiile electronice si inregistrate contribuie la diminuarea economiei subterane. De asemenea, aceiasi respondenti sunt mai dispusi sa-si pastreze bonurile fiscale atunci cand are loc o tranzactie (de la 71% in Republica Ceha la 94% in Bulgaria; 86%, in medie, in regiune).In cadrul unui studiu PwC comisionat de Mastercard in Romania si lansat in decembrie 2014, au fost prezentate 10 masuri economice ce pot conduce la cresterea veniturilor bugetare si pot reduce economia gri in Romania. Printre cele 10 masuri se numara facilitarea incasarilor bugetare, incurajarea platilor electronice, raportarea tranzactiilor incasate cu cardul, case de marcat on-line si cu POS integrat (optional, POS-ul poate fi integrat in casa de marcat on-line) si limitarea platii in numerar a drepturilor salariale si acordarea ajutoarelor sociale din carduri pre-platite. Studiul a demonstrat ca platile in numerar sunt direct corelate cu nivelul economiei gri, atat la nivel local, cat si european.Potrivit unei alte cercetari, de data aceasta regionale, realizate de EY la initiativa Mastercard in 2016, rezultatul este similar: plata cu numerar reprezinta componenta cu cea mai mare pondere in economia subterana din Europa de Est. Consumatorii raman astfel "pasivi", pentru ca nu obtin niciun avantaj si deseori nu sunt nici constienti de faptul ca un comerciant nu raporteaza catre autoritatile fiscala vanzarea efectuata.George Simon, Division President pentru Europa Centrala si de Est in cadrul Mastercard, a declarat: "Studiul nostru arata ca oamenii din intreaga regiune a Europei Centrale si de Est sunt, de fapt, aliati ai guvernelor in lupta de combatere a economiei subterane. Cu toate acestea, consumatorii nu cunosc faptul ca, de cele mai multe ori, propriile lor comportamente de cumparaturi pot face diferenta. Atunci cand realizeaza legatura dintre inregistrarea platilor efectuate de fiecare cu posibilitatea de a obtine beneficii tangibile prin imbunatatirea serviciilor publice, consumatorii sunt dispusi sa isi schimbe comportamentul la cumparaturi. Astfel, exista nevoia sa indentificam acele activitati educationale prin intermediul carora sa crestem gradul de constientizare al cetatenilor cu privire la rolul pe care acestia il au in limitarea economiei subterane. Platile electronice sunt un mijloc de plata deosebit de eficient in a reduce acest fenomen, de vreme ce consumatorilor le place deja sa le foloseasca si le considera un mijloc de plata rapid, la indemana si sigur".De asemenea, acest nou raport arata ca un nivel ridicat al constientizarii existentei economiei subterane ridica nivelul asteptarilor fata de guvern de a combate astfel de fenomene. In aceste tari (Bosnia si Herzegovina, Serbia, Bulgaria si Croatia), respondentii considera totodata necesar ca si consumatorii sa se alature combaterii economiei subterane, prin limitarea posibilitatilor pe care le au companiile de a-si ascunde veniturile.Sursa: MasterCard Articole similare Carduri Economie Subiecte relevante plata contactless economia europeana economie plata online plata cu cardul card Q & A