• Suntem in continuare in asteptarea unui acord pe ultima suta de metri care sa permita evitarea unui Brexit dezorganizat la 29 martie 2019. Acesta poate imbraca forma (i) ratificarii unui acord Brexit revizuit de Parlamentul Regatului Unit la data de 14 februarie sau putin dupa aceasta data; (ii) unei prelungiri a Articolului 50 pana in iulie sau decembrie 2019.
  • Avand in vedere pozitia dura a UE cu privire la renegocieri si termenele foarte scurte, o prelungire a Articolului 50 pare din ce in ce mai probabila. O decizie in legatura cu prelungirea datei iesirii din UE deschide 3 posibilitati relevante: (i) un acord Brexit renegociat care va permite Regatului Unit sa iasa din uniunea vamala dupa o perioada prestabilita de timp; (ii) un al doilea referendum; (iii) un Brexit in forma "blanda" ca urmare a schimbarii conducerii politice.
  • Desi scenariul in care situatia ajunge pe marginea prapastiei va fi probabil evitat, incertitudinea care planeaza asupra conditiilor iesirii din UE si a relatiilor comerciale post Brexit ramane la un nivel ridicat. Se preconizeaza ca reticenta investitorilor si efectele de franare a comertului vor conduce la o reducere a cresterii anuale a PIB-ului cu 0,3 pp si respectiv la o crestere economica de 1,2% in 2019 si 1,0% in 2020.
  • Din punct de vedere economic, un acord rezonabil pe termen lung intre Regatul Unit si UE va impune ajungerea la un compromis functional cu privire la problema frontierei irlandeze, tarifele zero asupra bunurilor si drepturile de desfasurare a activitatii in alta tara ("passporting") pentru sectorul financiar din Regatul Unit. Avand in vedere ca Regatul Unit vizeaza si autonomia in negocierea relatiilor comerciale cu tarile care nu sunt membre UE, va fi nevoie de un Acord de liber schimb pe model norvegian. In prezent insa, nu pare sa se fi ajuns la o majoritate care sa sustina aceasta solutie in Regatul Unit. De asemenea, negocierile cu privire la viitorul relatiilor comerciale vor fi cel putin la fel de dificile ca cele pe marginea acordului de iesire din Uniune. Asadar, ne asteptam la o perioada de tranzitie prelungita dincolo de finalul anului 2021. Incertitudinea va predomina, iar cresterea economica a Regatului Unit nu va depasi in medie +1,5% pe toata durata perioadei de tranzitie.
  • Romania: In acest moment nu avem o rezolutie asupra tipului de relatii comerciale pentru perioada aferenta iesirii din Uniune. Prin urmare, oricare din cele 3 scenarii este inca posibil, iar Romania ca parte a blocului comunitar nu va putea negocia separat un acord bilateral. Desi in ultimii ani Romania inregistreaza un deficit al contului curent din schimburile comerciale cu partenerii externi (mai mult de 70% din exporturi dar si din importuri derulandu-se cu parteneri din Uniune), in relatia cu Regatul Unit balanta comerciala ramane excedentara. Exporturile au crescut mai rapid decat importurile si, in primele 6 luni ale anului 2018 in cadrul acestei relatii, Regatul Unit fiind constant pe locul 5 sau 6 in topul destinatiilor de export ale produselor romanesti. Intr-adevar, ca si pondere din total exporturi, Regatul Unit contribuie "doar" cu 4-5% anual, insa nu trebuie neglijat ca excedentul cu Regatul Unit este cel mai important ca valoare. Prin urmare, chiar si o incetinire a comertului in scenariul unui Brexit fara uniune vamala ar periclita un excedent comercial anual in jurul a 700-800 milioane de EURO. Dintre sectoarele cele mai afectate dupa ponderea in exporturile romaneati catre partenerii britanici din ultimii ani, evidentiem aparatele si echipamentele electrice si componentele dar si vehiculele, vasele si echipamentele auxiliare, cat si produsele textile. Cu un impact mai redus estimam ca vor fi influentate produsele agroalimentare, mobila si masele plastice. Cu un impact semnificativ se vor confrunta si serviciile de transport in cazul suspendarii uniunii vamale, barierele vamale putand genera o crestere a costurilor logistice cu 10% sau chiar mai mult pentru exporturile romanesti catre Regatul Unit. O estimare a impactului valoric asupra excedentului comercial mai sus mentionat este dificil de calculat tinand cont si de incertitudinea existenta asupra tipului de relatie dupa momentul desprinderii de Uniune. Totusi, la o simpla analiza a unui Brexit fara uniune vamala, trebuie tinut cont ca introducerea de bariere comerciale si/sau taxe vamale in calea schimburilor comerciale poate produce dezechilibre semnificative si rareori simetrice, atat in binomul export vs. import, cat si ca intensitate – spre exemplu, cresterea costurilor unui produs la export cu 10% poate determina o reducere valorica a livrarilor cu mult peste 10% in cazul apelarii la produse similare din alte surse de import.
Euler Hermes, liderul global in asigurarea de comercial si recunoscut specialist in domeniul garantiilor si al colectarii creantelor, a facut o analiza cu privire la implicatiile BREXIT asupra Regatului Unit si a Uniunii Europene.

Istoric BREXIT

Brexit-ul se dovedeste mult mai greu de imblanzit decat scorpia lui Shakespeare. La data de 15 ianuarie, Camera Comunelor a Parlamentului Britanic a respins acordul Brexit propus de Theresa May. Doar 202 din 650 de voturi ale parlamentarilor britanici au fost favorabile (31%). Nu mai putin de 118 conservatori si 10 parlamentari ai Partidului Unionist Democratic (DUP) nord-irlandez din grupul premierului May au votat impotriva acordului. Si totusi, acest lucru nu a luat pe nimeni prin surprindere de vreme ce, inca de la momentul votului de neincredere din decembrie 2018, 117 conservatori votasera impotriva Primului Ministru (PM). In urma acestei infrangeri, Theresa May si-a prezentat planul B in fata Parlamentului, adica renegocierea cu Bruxellesul a solutiei irlandeze „backstop”, care este sursa principala de neintelegeri in interiorul nucleului dur al adeptilor Brexit-ului. Dupa mai multe zile de dezbateri, Parlamentul a votat propunerile de modificare a Legii retragerii din UE. Doua dintre ele au fost aprobate la data de 29 ianuarie.

Prima modificare, cunoscuta sub denumirea de amendamentul Brady, impune oficial premierului Theresa May sa renegocieze acordul cu UE, posibil prin introducerea unei date limita pentru asa-numitul "backstop" irlandez, dupa care Marea Britanie poate parasi uniunea vamala fara un acord cu UE cu privire la solutia de evitare a unei frontiere "dure" pe insula irlandeza – asa-numitul "compromis Malthouse". Theresa May sustine o astfel de modificare a conditiilor iesirii, iar acum se bucura si de sprijinul oficial al Parlamentului.

A doua modificare, cunoscuta sub denumirea de amendamentul Spelman, stipuleaza faptul ca Parlamentul poate respinge "un Brexit fara acord". Totusi, aceasta modificare nu are caracter imperativ, iar guvernul poate decide sa o respinga.

La data de 12 martie Parlamentul Britanic a respins din nou Acordul de Brexit, opozitia vrea alegeri si un nou referendum. Oficialii europeni regreta decizia Parlamentului Britanic si se arata intransigenti in privinta concesiilor. In acest moment este cert faptul ca la 29 martie Marea Britanie fie iese din UE fara acord, fie continua negocierile si incertitudinea. (Grafic 1 Calendarul Brexit-ului pe termen scurt, Sursa: Allianz Research).

O intarziere a Brexit-ului pare probabila
Dat fiind calendarul strans stabilit pentru Brexit si lipsa de disponibilitate manifestata de UE cu privire la redeschiderea negocierilor, consideram ca sunt sanse mai mari ca Articolul 50 sa fie prelungit decat sa se aduca modificari majore acordului.

Partidul National Scotian si liberal-democratii din Scotia sunt, de asemenea, in favoarea unui "Brexit bland", diferitele declaratii sugerand ca mai putin de 120 de conservatori fac parte din nucleul dur al adeptilor Brexit-ului (iar mai putin de 20 sunt impacati cu o iesire fara acord, daca este necesar).

Prin prelungirea Articolului 50 si evitarea unui Brexit dezorganizat, riscurile de recesiune pentru Regatul Unit
s-ar reduce semnificativ. Este foarte probabil ca un Brexit fara acord sa impinga economia britanica in recesiune pentru doi ani consecutivi, ceea ce ar putea duce la scaderea comertului, perturbarea canalelor de aprovizionare si suspendarea planurilor de . O devalorizare a lirei sterline ar eroda si mai mult puterea de cumparare si ar reduce consumul. Daca blocajul politic va continua si dupa prelungirea Articolului 50, sansele unui alt doilea referendum cresc substantial (in prezent nu s-a ajuns la un consens cu privire la un nou referendum in Parlament, unde este nevoie de o majoritate de 2/3).

Un al doilea referendum nu este lipsit de riscuri deoarece sondajele continua sa arate scoruri stranse intre cei care doresc ca Regatul Unit sa ramana in UE si cei care doresc iesirea din Uniune. Divizarea societatii britanice si a partidelor sale politice si lipsa de coeziune politica nu vor disparea printr-un nou referendum. Mai ales in cazul unui vot in favoarea ramanerii in UE la al doilea referendum, alegerile devin foarte probabile. In prezent insa, probabilitatea de noi alegeri este relativ redusa. Alegerile generale necesita o majoritate de 2/3 in Parlament, adica votul favorabil al 100 de conservatori. In conformitate cu sondajele actuale, acestia nu au certitudinea ca vor ramane la putere. Un alt curs al evenimentelor poate include demisia Theresei May si inlocuirea acesteia cu un alt lider conservator. Acest lucru nu va debloca insa impasul creat de lipsa consensului cu privire la forma corecta a Brexit-ului in politica britanica (Grafic 2 Scenarii privind Brexit-ul si previziuni economice, Surse: ONS, Eurostat, Bloomberg, Allianz Research, Ambasada Romaniei in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei De Nord).

Incertitudinea va continua sa isi spuna cuvantul asupra cresterii PIB-ului
Tinand cont de scenariul putin probabil al unui vot "da" asupra propunerii actuale de Brexit a premierului May, care ar reprezenta in mod evident o evolutie pozitiva pentru perspectivele economice si asteptarile pietei, majoritatea celorlalte scenarii implica incertitudini majore cu privire la procesul Brexit-ului in urmatoarele luni. In analiza Euler Hermes, nivelul ridicat de incertitudine a erodat cresterea cu circa -0,3 pp de crestere in ultimii doi ani printr-o multitudine de canale catre economia reala. In scenariul Euler Hermes de baza, adica acela al unui "Brexit bland" si presupunand o crestere globala moderata, specialistii Euler Hermes se asteapta ca economia britanica sa creasca cu circa 1,2% in 2019 si 1,0% in 2020 (vezi grafic 2):

1. Efectele de atenuare generate de incertitudinea din jurul Brexit-ului au provenit dintr-o valorizare mai redusa (si extrem de volatila) a lirei sterline care afecteaza puterea reala de cumparare a gospodariilor si marjele companiilor prin preturi mai ridicate de import. Pentru a compensa pierderea puterii reale de cumparare, gospodariile britanice si-au redus rata de economisire pana la un nivel minim record de 4,2% din venitul disponibil brut in trimestrul III 2018. Aceasta rata s-a redus la mai putin de jumatate de la referendum. De asemenea, in trimestrul III al anului trecut, marjele corporatiilor din sectorul non-financiar au ajuns la cel mai redus nivel de la inceputul anului 2014. Cu toate acestea, exista si potential de evolutii pozitive. Daca prelungirea Articolului 50 va fi agreata de ambele parti, atunci specialistii Euler Hermes estimeaza ca lira sterlina va atinge niveluri intre 1,15 si 1,20 fata de euro in prima jumatate a anului 2019.
2. Investitiile vor ramane timide atata vreme cat persista un nivel considerabil de incertitudine. In trimestrul IV 2018, investitiile companiilor par sa se fi contractat pentru al patrulea trimestru consecutiv. Ar fi o prima astfel de perioada prelungita de contractie din 2009.
3. Piata muncii ar trebui sa ramana tensionata de vreme ce fluxurile nete ale migratiei din UE raman negative si genereaza cresteri salariale (+3,3% in trimestrul IV fata de aceeasi perioada a anului precedent).
4. Preturile proprietatilor imobiliare inregistreaza o panta descendenta, contribuind astfel la efecte negative asupra patrimoniului si deteriorand increderea consumatorilor. Increderea consumatorilor a atins cel mai mic nivel de dupa referendumul pentru Brexit. Sectorul constructiilor a fost afectat de valul de insolvente in randul companiilor (+15% in 2018, a doua cea mai mare crestere dupa sectorul hotelier si al alimentatiei publice).
5. Companiile si-au constituit din ce in ce mai multe rezerve de urgenta incepand cu trimestrul III 2018, iar acest lucru va conduce la evolutii negative in anul 2019 data fiind labilitatea cererii interne. In anumite sectoare, cum ar fi cel agro-alimentar, companiile si-au planificat stocuri pe perioade de la 4 la 7 luni.
6. Atractivitatea Regatului Unit va continua sa se deterioreze notabil in ochii investitorilor straini. Numarul total de fuziuni si achizitii a scazut in medie cu 60% din 2016, ajungand la 42,4 miliarde GBP. Mai multe companii din UE au inlocuit furnizorii britanici cu furnizori comunitari, fapt care, la randul sau, alimenteaza numarul de insolvente pe piata britanica: +9% in 2019, dupa +10% in 2018. In plus, insolventele companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro s-au inmultit in trimestrul IV. In total, in 2018 au fost inregistrate 19 cazuri de insolventa, fata de 15 in 2017.
7. Subrezirea increderii mediului de afaceri si a consumatorilor, impreuna cu aversiunea mai mare fata de risc, ar putea conduce la conditii mai stricte de creditare din partea bancilor. Incertitudinea aproape generalizata ar putea forta Banca Angliei sa intarzie majorarea dobanzii de referinta planificata pentru trimestrul II (+25 bp pana la 1%).

Pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei britanice si a partenerilor sai comerciali este esential succesul negocierilor asupra Acordului de liber schimb. Din perspectiva normativa, acesta trebuie sa prevada o frontiera libera si deschisa pe insula irlandeza, tarife zero asupra comertului cu bunuri intre Regatul Unit si Uniunea Europeana, precum si drepturi de desfasurare a activitatii in alta tara ("passporting") pentru sectorul financiar britanic. Ca urmare ne asteptam ca perioada de tranzitie sa fie prelungita dupa anul 2021! In consecinta, procesul Brexit va continua sa genereze incertitudine cu privire la perspectivele comertului si investitiilor si sa impiedice Regatul Unit sa isi exploateze pe deplin potentialul de crestere. In ipoteza unei cresteri moderate a economiei mondiale, ne asteptam ca Regatul Unit sa atinga o crestere economica de aproximativ 1,5% in decursul perioadei de tranzitie, ceea ce reprezinta jumatate din cresterea medie inregistrata in perioada 2000-2007.