ARB despre "Implicatiile Legii darii in plata dupa decizia CCR" 31.01.2017 2 2155 Legea Darii in Plata a generat dezbateri pe parcursul ultimului an si jumatate, care au erodat pe nedrept din imaginea sistemului bancar. Anul 2016 a fost un an al unei comunicari antagoniste. Bancile au fost puse in situatia sa-si explice activitatea pe care o au, ceea ce apreciem ca fiind un lucru pozitiv. Decizia Curtii Constitutionale a clarificat deja destul de mult, pentru ca a facut trimitere la impreviziune si a trimis inapoi in instanta toate aceste situatii, ceea ce se reflecta si in numarul relativ scazut de dosare. Clarificarile aduse de CCR arata ca Darea in plata nu mai este un instrument discretionar pus la dispozitia doar a unei parti, cum era prevazut in Legea Darii in Plata. Curtea Constitutionala a constatat ca Legea 77/2016 are drept scop reglementarea unor situatii aparute pe fondul crizei economice, urmare carora debitorii nu au mai putut sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin contractele de credit.Comunitatea bancara a afirmat inca de la inceput ca solutia pe fond la toate aceste probleme este legata de comunicarea intre banca si clientul sau si ca fiecare banca si-a adresat intr-o forma sau alta cazurile sociale de care discutam.Pana la urma, problema pe care o avem este o problema de setare de asteptari.La prima vedere, impactul pe care il putem evalua in clipa de fata asupra sistemului sau asupra economiei inca nu este cuantificabil la adevarata lui marime pentru ca, in primul rand, casele care au fost notificate pentru a fi date in plata nu au fost repuse in circuitul economic, intrucat sunt blocate in diverse faze procedurale in instanta. Acestea vor afecta, din punct de vedere economic, numai cand vor reintra in circuitul comercial si in acel moment vom putea evalua si care sunt efectele reale ale Legii darii in plata. De remarcat ca volumul de notificari privind darea in plata, nu a fost acela estimat initial ci mult mai redus.Argumentele folosite de Curtea Constitutionala a Romaniei, pentru motivarea Deciziei 623 din octombrie 2016, creeaza un nou cadru fata de prevederile Legii 77/2016. CCR nu constata neconstitutionalitatea legii in ansamblul sau, dar o combina cu teoria impreviziunii. De retinut ca decizia pronuntata de CCR admite ca fiind neconstitutionala sintagma "precum si din devalorizarea bunurilor imobile".Aplicarea principiului impreviziunii se face in cazul in care a intervenit un eveniment exceptional si exterior vointei partilor ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil de catre acestea la data incheierii contractului si care ar face excesiv de oneroasa executarea obligatiei debitorului.Impreviziunea vizeaza numai riscul supra-adaugat si ofera un fundament pentru ca instanta sa dispuna adaptarea sau ca solutie extrema incetarea contractului.Obligatia de a renegocia contractul revine partilor. Instantei de judecata ii revine evaluarea situatiei neprevazute (acel risc supra-adaugat vizat de impreviziune) si a efectelor asupra executarii contractului, a bunei credinte in exercitarea drepturilor si obligatiilor contractuale ale partilor. Criteriul bunei-credinte si a echitatii va insemna o largire a rolului instantei, care trebuie exercitat cu "maxima rigoare".Instanta trebuie sa analizeze de la caz la caz, situatia debitorilor, sa faca distinctia intre debitorii de buna-credinta si cei de rea-credinta, intre cei care nu mai pot sa plateasca si cei care nu mai vor sa plateasca, asa cum a solicitat comunitatea bancara de la inceputul dezbaterilor pe proiectul legii. Interventia instantei asupra contractului produce efecte numai pentru viitor.Pentru situatiile in care instanta nu va constata in urma analizei sale interventia impreviziunii, efectul va fi acela de mentinere a contractului dintre parti in integralitatea sa.In situatiile in care bunurile care fac obiectul contractelor au fost valorificate la licitatie publica prin procedura executarii silite, CCR retine faptul ca transmiterea voluntara a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorului in cel al bancii nu mai poate avea loc, pentru ca acesta nu mai exista in patrimoniul debitorului.Creditarea ipotecara a fost pe un trend de crestere, stocul creditelor pentru locuinte ajungand la 58,44 miliarde lei la finele anului 2016, inregistrand o crestere de 12,5% fata de 2015, conform datelor statistice agregate de Banca Nationala a Romaniei. Motorul cresterii creditului ipotecar a fost programul Prima Casa, program care, la insistentele comunitatii bancare, a fost scos de sub incidenta legii darii in plata tocmai pentru a oferi posibilitatea clientilor sa- si achizitioneze locuinte.Creditul ipotecar- altul decat Prima Casa- a fost afectat de intreaga comunicare cu privire la Legea darii in plata. Reactia normala a bancilor a fost sa se uite la criteriile de calificare, unul din elemente fiind si nivelul avansului. Acest lucru nu a facut decat sa tina deoparte de o posibila calificare o parte din cererea care inainte era calificabila. Dupa cresterea avansului, aceasta cerere a devenit necalificabila. Ulterior deciziei CCR, sistemul a facut o revenire, dar nu totala si nu la nivelul primei iteratii. S-a facut o revenire catre niveluri mai acceptabile de avans. Niciuna din banci nu cred ca s-a mai intors acolo de unde a plecat, deci s-a pierdut o parte din capacitatea de finantare. Apreciez ca este necesara o comunicare spre educatie si responsabilitate din partea tuturor stakeholderilor industriei financiar bancare, in primul rand pentru clarificarea rolului constructiv pe care sistemul bancar il joaca in societatea romaneasca.In acest context, care a fost destul de complicat si complex, cred ca sistemul bancar si-a reconfirmat stabilitatea structurala pe parcursul anului trecut. Si-a reconfirmat, pe de o parte, nivelul foarte ridicat de capitalizare, indicatorul de solvabilitate fiind de circa 19%, la septembrie 2016 si, pe de alta parte, lichiditatea imediata de aproape 38%, fiind una din cele mai mari lichiditati imediate din zona euro. Acesti doi indicatori sunt importanti pentru ca arata nivelul de pregatire a sectorului bancar, astfel incat sa-si indeplineasca mandatul pe care il are de principal finantator al economiei nationale.Sectorul bancar romanesc deserveste milioane de clienti si asigura circa 92% din totalul finantarilor acordate in economie.In acest sens, instrumentele financiare pe care sistemul bancar le pune la dispozitia cetatenilor reprezinta principalul sprijin pentru proiectele personale, dar si pentru asigurarea succesului antreprenorial sau al companiilor, care misca economia si creeaza prosperitate. Sectorul bancar este un domeniu care a ajuns la maturitate, iar atingerea acestui nivel de dezvoltare implica si un grad mare de responsabilitate fata de viitorul financiar si bunastarea cetatenilor romani. Florin Danescu – Presedinte Executiv ARB (Asociatia Romana a Bancilor)"Implicatiile Legii darii in plata dupa decizia CCR. Colocviu aplicat si explicat"IBR, 31 ianuarie 2017 Articole similare Credite Prima Casa Subiecte relevante clienti legislatie Legea darii in plata (77/2016) credit banci Q & A