• Veniturile bancare nete dupa costul cu riscul pot scadea cu pana la o treime in 2021 vs. 2019
• Doua etape de provocari pentru 
banci in lunile si anii urmatori
• Consolidarea practicilor de gestionare a riscurilor si asigurarea directiei viitoare de crestere - domenii cheie asupra carora bancile ar trebui sa se concentreze
• Focus pe 
investitii si dezvoltare de abilitati pentru experienta utilizatorului, agilitate operationala, tehnologie si capacitati digitale
Bancile din Romania ar putea inregistra scaderi ale veniturilor nete dupa costul cu riscul de aproximativ 58 de miliarde de lei pana in 2025, comparativ cu veniturile care erau asteptate inainte de pandemie, din cauza costurilor de risc si a volumelor mai scazute - conform celei mai recente analize McKinsey&Company.
Bancile ar putea sa se confrunte cu doua etape de provocari in lunile si anii urmatori, potrivit McKinsey Global Banking Annual Report, studiu publicat in decembrie 2020. Intr-o prima faza, este asteptat ca pierderile cauzate de creditele neperformante sa atinga nivelul maxim pe termen scurt - pana la sfarsitul anului 2021. Ulterior, pe fondul unei redresari lente a economiei, bancile din Romania s-ar putea confrunta pe termen mediu cu provocari importante la nivel operational din cauza presiunii crescute asupra veniturilor si a marjelor. Cea mai probabila situatie pe termen lung este una de crestere lenta.
Veniturile bancare nete dupa costul cu riscul pot scadea cu pana la o treime in 2021 comparativ cu 2019. Bancile ar putea ramane cu o rentabilitate a capitalului sub 10% in anii urmatori, comparativ cu o medie de 12,6 % in perioada 2016-2019.
Cererea de 
credite atat pentru 
consumatori, cat si pentru companii ar putea ramane la un nivel redus pentru o vreme.
"Criza actuala a creat provocari majore in privinta modului in care functioneaza bancile in Romania, provocari din care bancile trebuie sa invete si sa se adapteze in consecinta. Sunt cel putin doua domenii cheie pe care bancile trebuie sa le prioritizeze in perioada urmatoare: intarirea proceselor si abilitatilor de gestionare a riscurilor si asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea lor ulterioara. Astfel, bancile pot limita impactul negativ al pandemiei si totodata se pot pregati pentru revenirea la crestere printr-o imbinare adecvata produs - canal utilizat, in linie cu nevoile si preferintele in schimbare ale clientilor", afirma Alexandru Filip, Partener Coordonator McKinsey & Company Romania.
Consolidarea proceselor si abilitatilor de gestionare a riscurilor
Bancile vor trebui, pe termen scurt, sa se concentreze pe imbunatatirea abilitatilor de gestionare a riscurilor pentru a mentine costurile de risc sub control. Pe termen mediu si lung, vor fi nevoite sa exceleze in managementul riscului in context digital, acesta urmand sa fie un diferentiator cheie pentru crestere, mai ales in conditii de cerere limitata.
Pe masura ce amanarile de plata a creditelor se vor incheia, bancile din Romania se vor confrunta cu un numar crescut de clienti (persoane fizice si companii) cu 
probleme de plata. Va fi necesar ca bancile sa actioneze rapid pentru a asista debitorii aflati in situatii dificile si pentru a limita la minim efectele asupra provizionarii. Estimarile McKinsey indica faptul ca bancile se pot astepta la o reducere cu 10-15% a costurilor de risc prin transformarea practicilor de recuperare a datoriilor.
Transformarea proceselor de creditare este, de asemenea, o necesitate pentru 
banci. Bancile ar trebui sa-si reanalizeze modul de lucru si unde se situeaza fata de bunele-practici moderne de creditare. De exemplu, decizia instantanee pentru acordarea creditelor pentru persoane fizice sau decizia asistata de algoritmi in privinta aprobarii conditionate a unor noi tranzactii pe segmentul corporate. Termenii de creditare favorabili si cu pre-aprobare vor fi diferentiatori cheie pentru 
banci odata ce vor aparea provocarile de volum si/sau business nou.
Asigurarea unei baze solide pentru cresterea viitoare
Pentru a-si consolida baza de crestere, bancile romanesti vor trebui sa isi reorienteze strategia. Inainte de pandemie, ele s-au concentrat pe protejarea capitalului, promovarea produselor cu randament ridicat (de exemplu, creditele de consum) si furnizarea de finantare pentru sectorul public. In acelasi timp, venitul net al sistemului bancar este dominat de dobanzi, ceea ce creeaza un nivel ridicat de dependenta fata de imprumuturi.
• Gradul de incluziune financiara este inca redus: doar sase din zece romani au un 
cont bancar, potrivit expertilor din industrie. Desi veniturile lunare in lei au crescut cu aproape 10% anual in ultimul deceniu, gradul de penetrare bancara a crescut cu mai putin de doua puncte procentuale in aceeasi perioada. Mai mult, datele comparative fata de celelalte piete din regiune indica un potential de crestere atat pe segmentul de imprumuturi cat si pe cel de economisire. De asemenea, cei care economisesc, fac acest lucru prin cash sau 
depozite, produsele alternative fiind foarte putin utilizate spre deosebire de alte tari din Europa Centrala si de Est.
• Exista in continuare cerere pentru produse bancare, dar acestea nu sunt clar diferentiate. Bancile ar trebui sa-si consilieze mai mult clientii in privinta alegerii unui produs si, totodata, ar putea sa-si schimbe portofoliul prin reorientarea de la imprumuturi mari, de lunga durata, catre servicii de finantare sau refinantare pe termen scurt si produse de acumulare. Acest lucru poate fi insotit de oferte non-financiare si servicii cu valoare adaugata, sustinute de consultanta, pentru a limita in acelasi timp dependenta de veniturile din dobanzi.
• Clientii par a fi mai dispusi ca niciodata sa utilizeze serviciile bancare digitale si mobile, deci este nevoie ca bancile sa fie cat mai prezente in online. De exemplu, bancile pot construi pe acest interes spre digital, determinandu-si clientii, prin oferte corespunzatoare, sa foloseasca mai mult serviciile digitale atunci cand isi aleg un produs de economisire / 
investitii, concomitent cu cresterea rolului lor in dezvoltarea nivelului de 
educatie financiara si investitionala in randul consumatorilor.
Pentru a limita impactul negativ al crizei COVID-19, bancile romanesti trebuie sa-si imbunatateasca modul de operare. Acest lucru implica o atentie mai mare pentru experienta utilizatorului, agilitate si tehnologie digitala:
• Experienta utilizatorului. Clientii se asteapta tot mai mult ca bancile sa anticipeze nu numai produsele si serviciile de care au nevoie, ci si cum si cand au nevoie de ele. Bancile ar trebui sa analizeze constant experienta pe care o ofera clientilor, deoarece satisfactia si loialitatea acestora vor fi influentate puternic de acest aspect.
• Agilitate. Integrarea agilitatii operationale va fi cruciala pentru 
banci. Pentru a beneficia de cele mai bune metode noi de lucru, bancile pot prioritiza anumite actiuni si practici: institutionalizarea unor noi tipuri de luare a deciziilor, o atentie sporita oferita clientilor si regandirea modului de lucru pentru echipe agile si care muncesc de la distanta. Aceste exemple sunt detaliate in Raportul Anual de Banking Global (GBAR).
• Tehnologie si capacitati digitale. O baza digitala puternica va fi un element esential pentru a permite bancilor iteratii rapide ale produselor si experiente personalizate pentru utilizatori. Prioritizarea rapida (in urmatoarele trei - sase luni) a investitiilor in tehnologie digitala moderna va permite bancilor sa isi eficientizeze operatiunile si sa indeplineasca asteptarile clientilor.
McKinsey&Company Romania a publicat un articol detaliat despre efectele pandemiei asupra sistemului bancar romanesc si despre zonele cheie asupra carora ar trebui bancile sa se concentreze pentru a reveni pe un trend de crestere.
Sursa: McKinsey & Company