Digitalizarea pune presiune și mai mare pe nevoia de 
educație financiară în rândul consumatorilor dar și în rândul brokerilor, în piața financiară nebancară. De asemenea, pandemia crește nevoia de asigurări facultative în România. Este nevoie ca persoanele fizice să învețe despre risc și să își schimbe viziunea asupra acestuia. Ce pași spre digitalizare și spre o mai bună informare și educare fac companiile și instituțiile s-a discutat, ieri, în cadrul Conferinţei Internaţionale ISF2021 - ediţia a VII-a "Calitatea în serviciile financiare. Cum putem avea 
consumatori mai informați?", organizată de Institutul de Studii Financiare în parteneriat cu Digi24.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin Institutul de Studii Financiare ajunge, prin cursurile și proiectele de 
educație financiară la mii de elevi și studenți și la sute de profesori.
"Dezideratul comun al ASF și ISF este acela de a transmite consumatorului cum să își aleagă cât mai eficient produsele financiare, cum să investească cât mai bine în piața financiară. Acesta este și motivul pentru care, în ultimul an, ISF a dat startul mai multor colaborări la nivelul universităților de prestigiu din țară, iar demersul, care a fost un real succes, a strâns peste 1.500 de studenți participanți la cursuri. Tot în această perioadă, ISF a încheiat și mai multe parteneriate cu inspectoratele școlare, în urma cărora cadrele didactice din învățământul preuniversitar au fost instruite cu noțiuni de 
educație financiară.
În ceea ce privește proiectele Autorității, digitalizarea este una dintre preocupările pentru perioada imediat următoare. Intenționăm ca, în cel mai scurt timp, să introducem tehnologia de tip blockchain în programele informatice pe care le vom implementa pe viitor, pentru a evita orice risc pe zona financiară și pentru a proteja, cât mai eficient, piețele financiare pe care le supraveghem.
De asemenea, ASF a aprobat săptămâna aceasta și o serie de recomandări către entitățile supravegheate cu privire la riscurile actuale privind mediul. Tot în acest sens, ASF va trebui să instruiască toate companiile supravegheate pentru ca investițiile pe care le vor face în perioada următoare să fie aliniate cerințelor dar și restricțiilor de mediu aferente legislației care se va aplica. Autoritatea a decis crearea unei secțiuni distincte, în cadrul site-ului ASF, care să pună la dispoziția entităților din piața financiară non-bancară toate noutățile și recomandările în concordanță cu politicile de mediu”, a declarat Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Nivelul de dezvoltare al unei economii este direct legat de cât de educată financiar este populația. Astfel, concurența reală dar și calitatea produselor financiare crește atunci când un client alege în funcție de calitate și poate distinge nevoia reală între produsele de pe piață.
"Un consumator mai bine informat și educat financiar va ști ce produs i se potrivește mai bine sau va ști să investească în piața de capital.
De asemenea, vânzătorul de la care cumpără produsul, trebuie să fie foarte bine pregătit. ISF, a certificat, în 2020, peste 20 de mii de persoane în piața asigurărilor. Avem foarte multe programe facultative atât pentru liceeni cât și pentru studenți, angajați ai companiilor din România, sau profesori de gimnaziu. Trebuie să știm la ce nivel suntem când vorbim despre instrumentele financiare și accesul la ele. Pentru a cunoaște acest nivel, analizăm și calculăm bianual indicatorul de incluziune financiară. Cu cât cu diversitatea instrumentelor este mai mare, și digitalizarea mai prezentă, cu atât indicatorul este mai mare. Ultima analiză arată ca indicatorul de incluziune financiară în România a ajuns la 0,13 procente, este unul scăzut, suntem în a doua parte a clasamentului în UE. Pe piața de capital e de 0.18%, iar pe pensii private, incluziunea financiară este la nivelul de 0.19%. Piața asigurărilor este codașă, în schimb. Astfel, eforturile noastre se îndreaptă spre această piață, pentru a ridica gradul de incluziune financiară", a explicat Valentin Ionescu, președintele ISF.
Asumarea documentată a deciziilor financiare trebuie să ajungă ceva obișnuit în societatea noastră, este de părere Marian Siminică, directorul executiv al ISF.
"Dacă investești o sumă de bani în acțiuni, aceasta are un potențial ridicat de 
câștig, dar câștigul nu este garantat. Opțiunea pentru o anumită alternativă investițională este personală, însă trebuie să fie bine documentată, bazată pe informații. Nu cred că se pune problema de lipsă a informației, la acest moment există o avalanșă de informații. Pentru a filtra informația, pentru a o înțelege și a o prelucra e nevoie de 
educație financiară. Studiile relevă o legătură directă între nivelul de 
educație financiară și bunăstarea unui popor. La nivelul ISF, derulăm numeroase proiecte de 
educație financiară - proiectul SmartFin fiind cel mai mare dintre ele. Este un proiect prin care specialiști din piețele financiare nebancare țin prelegeri în fața studenților pe teme ce privesc modul de funcționare a acestor piețe, prezentarea caracteristicilor diferitelor produse și servicii financiare, oportunități de carieră etc. Pe baza feed-back-ului primit de la studenți avem în pregătire un nou proiect, Academia de Asigurări, în parteneriat cu UNSAR, pe care dorim să îl lansăm la începutul anului viitor, în cadrul căruia care vom selecta o grupă de 25 de studenți. Proiectul are două componente- training și competiție de proiecte. Investiția în proiecte de 
educație financiară e o investiție în viitor.", a explicat Marian Siminică, directorul executiv al ISF.
Finanțarea și apetitul de risc sunt privite limitat și trebuie extinse, explică Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management.
"Când vorbim de finanțarea companiilor nu stăm foarte bine, procentul de capital de risc utilizat în finanțarea companiei e mult sub media din UE. Companiile din România au nevoie de finanțare antreprenorială, iar populația din România economisește destul de puțin.
Concentrându-ne pe zona aceasta de risc, e foarte important să înțelegem că în societatea românească a discuta despre risc e tabu, creează anxietăți și reminiscente din perioada comunismului. Trebuie să avem o cultură generală mai vastă în ceea ce privește riscul.
Educația financiară are un rol important. Pe lângă aceste acțiuni care trebuie să fie permanente, trebuie să începem să punem mai multe cărămizi pentru dezvoltarea pieței de capital, să vorbim mai mult despre asumarea riscului financiar, să le înțeleagă. Aici e foarte importantă și educația prin acțiune. Nu trebuie să economisim deloc timp în a explica oamenilor la ce riscuri se expun când vor să investească. Cred că e nevoie să vorbim mai mult de relația dintre risc și randament potențial. Noi, ca furnizor de servicii trebuie să oferim transparentă maximă", a explicat Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management.
Consumatorul trebuie să fie în centrul strategiei de digitalizare a companiilor de asigurări, este de părere Gerke Witteveen, CFO NN Asigurări de Viață.
"Tot mai multe decizii și păreri sunt formate din mediul digital. Utilizarea telefoanele mobile și folosirea tehnologiei digitale sunt în continuă creștere. Industria asigurărilor în România trebuie să crească, să se dezvolte. Digitalizarea trebuie să ajute la creșterea accesului populației la astfel de servicii. Nu trebuie, în schimb, să aduci tehnologie de dragul tehnologiei. Trebuie să te gândești la consumator, care trebuie să definească întreg procesul. Tehnologia schimbă cum facem lucrurile, dar nu trebuie să uităm că cel care definește procesul de digitalizare este consumatorul și nevoile acestuia.
Populația pe glob crește foarte încet iar în România este în scădere. Statisticile arată un avans fulminant al folosirii telefonului- la nivel global 5,2 miliarde de persoane din puțin peste 7 miliarde au telefon mobil. În România, o persoană are și două telefoane mobile. Totodată, mai mult de jumătate din populație are conectare la Internet. Când ne uităm la nivel global, timpul pe care oamenii îl petrec pe telefon este cu peste 78% mai mare față de timpul petrecut la televizor.
Cred că trebuie să ținem 
cont de asta și să dezvoltăm strategia de digitalizare în această direcție", a explicat Gerke Witteveen, CFO NN Asigurări de Viață.
Pregătirea profesională a vânzătorilor de asigurări este esențială pentru creșterea gradului de 
educație financiară, este de părere Adrian Marin, președintele UNSAR.
"Creșterea nivelului de pregătire profesională a vânzătorilor de asigurări e foarte importantă, Iar rolul ISF în acest sens este primordial. Chiar dacă impactul retragerii autorizării de funcționare a companiei City Insurance a fost mare, am certitudinea că piața se va regla.
Știm că zona RCA e încărcată de emoție din punct de vedere emoțional, dar indicatorii oficiali arată că rata daunei e de 100%, la care se adaugă și alte taxe și cheltuieli. În total, ajungem la o rată tehnică de peste 140%. Ne referim la toate tipurile de asigurări. În acest cadru, alături de ASF și ISF, ne intensificăm eforturile de informare. În cadrul UNSAR, ne dorim să creștem nivelul de înțelegere a rolului și utilitatea RCA. Ceea ce înseamnă evoluțiile tarifare sunt în apanajul fiecărei companii. Apelăm în premieră la o serie de animații care vor fi promovate în cât mai multe medii, pentru a informa consumatorul", a declarat Adrian Marin, președintele UNSAR.
Sursa: ISF