Coronavirusul si moratoriul privind platile la credite in Ungaria 08.04.2020 0 507 Confruntate cu efectele economice si sociale ale crizei sanitare declansate de noul coronavirus, o serie de state au adoptat moratorii privind plata creditelor bancare. Ungaria a fost una dintre primele tari din Europa care au recurs la o astfel de masura. Referiri la aceasta decizie de politica din tara vecina apar frecvent in dezbaterile actuale din Romania pe tema propriului sau moratoriu bancar, dar se observa ca, de cele mai multe ori, comentatorii au o intelegere eronata a mecanismului ce este dat ca exemplu. Articolul de fata incearca sa aduca clarificari in aceasta privinta. Cand si cum a fost introdus moratoriul de plati in Ungaria? Moratoriul privind plata creditelor in Ungaria a intrat in vigoare in data de 19 martie 2020 in aplicarea prevederilor decretului guvernamental nr. 47/2020 emis cu o zi inainte. Un al doilea decret guvernamental (nr. 60/2020), ce a detaliat si a adus unele clarificari/completari prevederilor actului normativ anterior mentionat, a fost publicat in data de 24 martie 2020. La ce se refera moratoriul? Moratoriul reprezinta o suspendare, in beneficiul debitorilor, a platilor de capital, dobanzi si comisioane aferente contractelor de credit/imprumut sau de leasing financiar[i] care au fost acordate pe o baza comerciala ("business-like manner") inainte de data de 19 martie 2020. Moratoriul se aplica pe durata starii de urgenta din Ungaria si va dura pana la data de 31 decembrie 2020, el putand fi prelungit de guvern. Moratoriul se aplica si obligatiilor secundare, accesorii sau ne-accesorii (de exemplu, garantii).Termenul obligatiilor contractuale, cat si durata obligatiilor vor fi prelungite cu durata moratoriului de plati. Scadenta unui contract care expira in timpul starii de urgenta va fi prelungita pana la 31 decembrie 2020.Moratoriul de plati nu afecteaza dreptul debitorului de a-si indeplini obligatiile in conformitate cu termenii contractuali originari[ii]. De asemenea, partile la un contract pot deroga de la regulile moratoriului de plati prin intelegere mutuala. De mentionat ca prevederile detaliate publicate in data de 24 martie 2020 precizeaza ca daca un debitor decide initial sa continue platile, pentru ca dupa un timp sa se razgandeasca, decretul privind moratoriu este in continuare aplicabil. Cine poate beneficia de moratoriu? De prevederile moratoriului se poate bucura orice persoana fizica si, cu exceptiile prevazute in cele doua decrete legislative, orice persoana juridica care este debitor in cadrul unui contract de credit, de imprumut si de leasing financiar incheiat pe o baza comerciala. Primul decret a prevazut ca statul, autoritatile locale si o serie de entitati aflate sub supravegherea bancii centrale (institutii de credit, intreprinderi financiare, institutii de asigurari, firme de investitii etc.) nu sunt considerate debitori si, drept urmare, nu intra sub incidenta moratoriului. Cel de al doilea decret a adus insa o serie de corectii, incluzand in categoria debitorilor intreprinderile financiare, precum si fondurile de investitii, alaturi de administratorii acestora. De asemenea, actul normativ respectiv stipuleaza ca moratoriul de plata se aplica si imprumuturilor acordate de angajator salariatilor sai. Ce se intampla cu dobanda si comisioanele calculate pe perioada moratoriului? Aspectele privind tratamentul aplicat dobanzilor si comisioanelor reprezinta domeniul unde exista cele mai multe confuzii in referirile la masura adoptata de statul vecin. In Ungaria, dobanzile si comisioanele se calculeaza pe perioada moratoriului. Aveam de a face cu o suspendare a platilor si nu cu o anulare a acestora, asa cum cred unele persoane. Dobanzile si comisioanele nu se capitalizeaza, dar, odata ce moratoriul a luat sfarsit, ele trebuiesc platite ca o obligatie separata, in rate anuale egale esalonate in timp. La aceasta solutie s-a ajuns in doi pasi.Primul decret a dat nastere la interpretari diferite, unii analisti ajungand la concluzia ca, in absenta unei alte intelegeri intre parti, dobanzile si comisioanele devin scadente imediat dupa 31 decembrie 2020, data la care moratoriul este prevazut sa expire. Totusi, trebuie retinut faptul ca actul normativ mai sus amintit prevede ca "scadentele pentru indeplinirea obligatiilor contractuale si durata obligatiilor vor fi prelungite cu durata moratoriului de plata". In acest context, s-a simtit nevoia unor clarificari legislative ce au fost facute prin cel de al doilea decret guvernamental. Dupa cum se precizeaza intr-un comunicat al ministerului de finante maghiar, noul decret, alaturi de detaliile tehnice, are meritul de a ajuta debitorii care au decis sa beneficieze de moratoriu sa nu ajunga in situatia de a se confrunta cu o sarcina financiara greu de suportat in anul 2021, cand plata obligatiilor va fi reluata. In acest sens, decretul respectiv specifica expres ca, pe durata moratoriului, bancile nu vor avea permisiunea sa incaseze dobanda compusa, ceea ce va reduce sarcina debitorilor. In plus, incepand cu data de 1 ianuarie 2021, creditorii vor trebui sa extinda scadenta imprumuturilor in asa fel incat suma totala a fiecarei rate de capital plus cota din dobanda acumulata pe durata moratoriului sa nu depaseasca suma ratele de plata stabilite conform contractului originar. Aceasta ultima prevedere implica ca scadenta finala a imprumuturilor va fi majorata cu o perioada de timp mai mare decat durata moratoriului de plata. Regulile pentru dobanzi se aplica si comisioanelor. Concluzii O prima concluzie este aceea ca emiterea de reglementari sub presiunea timpului si evolutia rapida a evenimentelor fac necesara aducerea de clarificari ulterioare sau chiar completarea/reconsiderarea solutiilor propuse initial (uneori chiar la interval de cateva zile). Acesta a fost situatia nu numai in Ungaria, dar si in alte tari. In al doilea rand, experienta maghiara arata ca nu este suficient doar ca legiuitorul dintr-o anumita tara sa suspende obligatiile de plata pe durata moratoriului (pentru a usura presiunea asupra lichiditatii debitorilor), ci acesta ar trebui sa gaseasca si solutii[iii] pentru a dispersa in timp povara financiara aferenta dobanzilor si comisioanelor acumulate in perioada respectiva[iv]. In absenta unei astfel de masuri, debitorii s-ar confrunta in etapa ce va urma imediat moratoriului cu un volum de plati pe care l-ar putea gasi de nesuportat.[i] Moratoriul nu acopera primele pentru asigurarea garantiilor la credite, acestea urmand a fi platite pe durata sa.[ii] Informatiile disponibile la data scrierii acestui articol indica ca aproximativ 100.000 de clienti ai bancilor maghiare au indicat ca vor continua sa-si plateasca imprumuturile.[iii] Cat de departe pot merge aceste solutii depinde si de situatia economica si financiara a fiecarei tari in parte.[iv] Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 37/2020 are in vedere un astfel de mecanism in ceea ce priveste creditele ipotecare contractate de persoanele fizice. In cazul acestor credite, dobanda acumulata in perioada de suspendare va fi platita de debitor in 60 de rate lunare egale, incepand cu luna imediat urmatoare incheierii perioadei de amanare.Sursa: opiniibnr.ro Articole similare Credite Financiar Subiecte relevante legislatie credit Q & A