Cresterea economica din Europa si Asia Centrala incetineste, cresterea regionala fiind estimata la 1,8% pentru 2019, conform celei mai recente prognoze economice a Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala (EAC). Aceasta estimare, cea mai pesimista din ultimii patru ani, reflecta incetinirea cresterii atat in Federatia Rusa, cat si in Turcia, cele mai mari economii din regiune. Raportul constata, de asemenea, o crestere robusta in alte parti ale regiunii, inclusiv in tarile din Europa Centrala, Asia Centrala si Caucazul de Sud.
Incetinirea cresterii din regiune este simultana cu o tendinta descendenta globala si subliniaza nevoia de a stimula cresterea productivitatii si de a spori investitiile - care au scazut in ultimul deceniu. In EAC, inrautatirea tendintelor demografice – inclusiv reducerea populatiei in varsta de munca – se adauga la aceste provocari. Raportul analizeaza tendintele de migrare si ofera informatii atat pentru tarile de destinatie, cat si pentru cele de origine.
"Migratia poate sa contribuie la prosperitatea din regiune" a spus Asli Demirguc - Kunt, economistul - sef al Bancii Mondiale pentru regiunea Europa si Asia Centrala. "Migrantii tind, in mod disproportionat, sa provina din cadrul populatiei active si, de aceea, pot sa reduca presiunile demografice prin marirea dimensiunii fortei de munca, cresterea productivitatii si accelerarea cresterii economice."
Ponderea imigrantilor din Europa a crescut rapid in ultimele patru decenii, unul din trei imigranti din intreaga lume indreptandu-se spre Europa. Migratia intra-regionala este, de asemenea, ridicata in Europa si Asia Centrala, 80% dintre emigranti alegand sa se mute in alte tari din regiune. Cu toate acestea, opozitia la migratie este de multe ori puternica, deoarece beneficiile tind sa fie pe termen lung, in timp ce costurile - inclusiv deplasarea si somajul - sunt imediate si concentrate pentru anumite grupuri. Factorii de decizie trebuie sa ajute aceste grupuri prin implementarea de programe de reconversie profesionala a acestora si ajustarea sistemelor de invatamant pentru tineret, astfel incat sa nu mai concureze cu imigrantii cu calificare redusa. Componentele unor astfel de eforturi ar putea sa includa prestatii sociale temporare si ajutoare de somaj, potrivit raportului.
De asemenea, migratia da nastere unor preocupari legate de "exodul creierelor", al mainii de lucru calificate din tarile de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educatie tind sa emigreze mai des in cadrul regiunii. Persoanele absolvente de invatamant superior reprezinta 55% din populatia totala a emigrantilor din Bosnia si Hertegovina, peste 40% din emigrantii din Armenia si Letonia si aproape 40% din populatiile de emigranti din Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Republica Kargazstan, Kazahstan, Romania si Tadjikistan. Astfel de tipare permanente reprezinta mai degraba un simptom si nu o cauza a problemei de baza.
Intarirea guvernantei si consolidarea institutiilor din tarile de origine sunt politici pe termen lung care pot sa abordeze cauzele de baza ale emigratiei permanente. Politicile care vizeaza pastrarea fortei de lucru calificate includ promovarea sectorului privat si stimularea crearii de locuri de munca, investitiile in invatamantul superior si cresterea oportunitatilor pentru femei in economie. O mai mare conectivitate este, de asemenea, un aspect important al cresterii implicarii diasporei, deoarece este mai probabil ca emigrantii care raman conectati cu tara mama sa investeasca si sa se intoarca. Raportul indica faptul ca este mai probabil ca marirea stimulentelor pentru a ramane in tara de origine sa descurajeze migratia externa comparativ cu politicile care limiteaza beneficiile din strainatate.
Sursa: Banca Mondiala