Leonardo Badea (BNR): Evolutia economiei si mixul de politici publice 26.02.2021 0 470 Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:„Deja de mai bine de un an aproape toate analizele privind evolutia variabilelor macroeconomice si financiare sau referitoare la prognoze ale acestora implica referiri la evolutia pandemiei COVID-19. Socul pandemic care a lovit aproape intreg globul este cea mai evidenta demonstratie pe care o puteam primi pentru a intelege ca starea de sanatate a populatiei si riscurile de imbolnavire cu care aceasta se confrunta au repercursiuni majore asupra evolutiei economiei. Daca pana acum 1 an se vorbea doar despre implicatiile pe termen lung ale acestor factori, mai mult din perspectiva demografica, in ultimele luni ne-am obisnuit sa folosim modele pe termen scurt si date cu frecventa ridicata pentru a corela situatia medicala cu gradul de restrictie al activitatilor si mobilitatii persoanelor si in final cu evolutia asteptata a sectoarelor economiei.Dupa scaderi pronuntate incepand cu a doua jumatate a lunii noiembrie, numarul de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 in Romania inregistreaza o cvasi-stagnare in ultimele saptamani, tendinta vizibila si in cazul numarului de pacienti internati la ATI si al ratei de pozitivare a testelor.Totodata, de la inceputul anului curent, evolutia pandemica in Romania a fost mai atenuata comparativ cu regiunea. In aceste conditii consider ca exista premise favorabile in prezent pentru o continuare a tendintei de recuperare economica care s-a manifestat in trimestrele III si IV ale anului trecut.Vaccinarea populatiei este deocamdata singura solutie viabila pentru depasirea crizei medicale si implicit a celei economice, pana la aparitia unui tratament accesibil, posibil de a fi administrat fara spitalizare, care sa reduca pana aproape de zero riscul ca o persoana infectata sa dezvolte forme grave precum si sa reduca perioada de convalescenta. Pana la dobandirea imunitatii colective putem presupune ca actualele masuri de distantare si restrictii de activitate vor fi in mare parte mentinute in Romania pe tot parcursul T1 2021, afectand preponderent sectoarele in care activitatea implica un grad semnificativ de interactiune umana (de ex., HoReCa, transporturi, activitati de spectacole, culturale si recreative).In Romania gradul cel mai ridicat de volatilitate a indicatorilor economici generat de evolutia pandemiei a fost consemnat in trimestrele 2 si 3 ale anului trecut. Am avut atunci o cadere economica fara precedent in date trimestriale, urmata in trimestrul imediat urmator de o recuperare ampla dar incompleta. In trimestrul IV tendinta de revenire a continuat insa intr-un ritm trimestrial mai redus.Dupa contractia de 3,9% consemnata pe ansamblul anului 2020, ne putem astepta ca economia sa creasca intr-un ritm apropiat de potential in urmatorii doi ani. Trebuie sa avem in vedere ca activitatea economica a fost influentata negativ in 2020 si de productia agricola slaba, cu un impact evaluat de aproximativ -1 punct procentual la dinamica medie anuala a PIB, dar este posibil ca anul curent sa fie cel putin unul neutru din perspectiva contributiei agriculturii la crestere. O estimare prudenta ne conduce la concluzia ca nivelul maxim al PIB real anterior perioadei de criza (adica cel consemnat la finele trimestrului I 2020) ar putea fi atins si depasit in a doua parte a anului curent.O serie de date cu frecventa ridicata arata ca surpriza pozitiva din ultimul trimestru al anului anterior, comparativ cu asteptarile, s-a datorat evolutiei din unele sectoare ce au dovedit rezilienta sporita fata de situatia pandemica, precum industria si comertul. Desi tendinta de crestere s-a mentinut, ritmul a fost mai redus si pentru acestea. Sectorul constructiilor care a inregistrat cresteri importante pe parcursul trimestrului III a fost inevitabil afectat de sezonalitatea specifica determinata de conditiile meteorologice. Si in cazul serviciilor trimestrul IV a adus o scadere fata de trimestrul anterior.Pentru trimestrul I 2021 putem anticipa o decelerare a ritmului PIB real si a componentelor sale, justificata si de o deteriorare a perspectivelor in cazul partenerilor comerciali externi, dar este de asteptat sa vedem evolutii trimestriale pozitive pe datele ajustate sezonier. In absenta unor socuri adverse ample si a unui nou val semnificativ de infectari, probabil ca agentii economici vor continua sa se adapteze gradual la noile conditii, iar sectoare precum industria sau comertul vor avea in continuare rolul de locomotiva a cresterii, sustinute pe partea de cerere in special de consumul intern si in planul al doilea de formarea bruta de capital fix, dar posibil si de cererea externa in eventualitatea unei reveniri graduale a economiilor partenerilor externi.Incepand cu trimestrul II 2021, pe fondul avansului campaniei de vaccinare, putem anticipa o continuare a detensionarii graduale a restrictiilor impuse de autoritati. Aceasta va impulsiona probabil activitatea economica si intr-o serie de alte sectoare, precum HoReCa. Activitatea din aceste sectoare ar trebui in mod normal sa beneficieze si de conditiile atmosferice mai favorabile, o data cu incheierea sezonului rece, care va facilita desfasurarea de activitati in aer liber, cu diminuarea presupusa a riscurilor de contaminare. Sub aceste auspicii, revenirea economica ar putea deveni mai generalizata si mai robusta in perioada verii.Asa cum stim, in Romania banca centrala nu are numai rolul de autoritate monetara ci este in acelasi timp autoritate de reglementare si autoritate competenta pentru supravegherea microprudentiala institutiilor de credit, avand totodata si atributii privind functionarea sistemelor de plata si privind stabilitatea financiara, acest din urma rol realizandu-l inclusiv in cadrul unei colaborari inter-institutionale prin participarea la activitatea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala.Din perspectiva tuturor acestor responsabilitati, Banca Nationala a Romaniei, care anul trecut a aniversat 140 de ani de experienta in slujba economiei romanesti, a actionat cu toate instrumentele disponibile si necesare pentru a contribui la atenuarea efectelor economice ale crizei pandemice.Actiunile bancii centrale au fost graduale si atent calibrate pentru a adresa provocarile complexe generate de o criza fara precedent, care inca de la inceput se prefigura ca nu va avea doar efecte tranzitorii ci va implica modificari structurale profunde si manifestari ce s-ar putea intinde pe o perioada considerabila de timp.Totodata, a fost evident pentru toata lumea ca ne confruntam cu o criza ale carei consecinte imediate pot fi mult mai eficient adresate prin masuri cu impact rapid specifice politicii fiscale. Instrumentele de politica monetara pot contribui la mixul de politici de raspuns la o astfel de criza dar au un impact mai redus iar efectul lor este resimtit cu o anumita gradualitate data de orizontul de transmisie.Nu uitam de asemenea diferentele importante dintre economia noastra si alte economii din regiune cu care ne comparam adesea, si mai ales vulnerabilitatile importante si deficientele structurale majore cu care am intrat in aceasta criza. Daca BNR nu at fi tinut seama de acestea in calibrarea atenta si prudenta a conduitei politicii monetare ar fi existat riscul accentuarii unor turbulente a caror amplitudine, chiar daca in esenta nu era justificata de factorii fundamentali, incepuse deja sa fie vizibila pe pietele financiare de la noi in contextul ascensiunii bruste a aversiunii la risc. Efortul si resursele utilizate pentru calmarea acestor turbulente ar fi fost mult mai mari in absenta mentinerii unei conduite prudente si echilibrate a bancii centrale.Oricum, nicaieri in lume aceasta criza aparte nu ar fi putut fi adresata numai prin instrumente de politica monetara iar ideea ca politica monetara are raspuns la toate problemele este evident profund eronata.Colaborarea interinstitutionala si sincronizarea politicilor si masurilor de raspuns la criza, atat pe plan national cat si la nivel european au jucat un rol important in eficacitatea diminuarii pe cat posibil a efectelor economice negative. In special din perspectiva noastra de tara in care spatiul disponibil pentru activarea unor politici de raspuns la criza a fost si este mai redus prin comparatie cu alte tari membre UE sau ale zonei euro, solidaritatea europeana a constituit un ajutor extrem de valoros”.Sursa: ASF Articole similare Economie Q & A