Leonardo Badea (BNR): Implicatiile COVID-19 pentru sistemul financiar - mai mult decat un test al robustetii ! 07.12.2020 0 511 In cadrul videoconferintei de astazi: “Gala Premiilor Revistei Piata Financiara” organizata de FinMedia, viceguvernatorul BNR - domnul Leonardo Badea, a declarat:„Pandemia a afectat intreaga lume si a produs deja schimbari importante in economie. 2020 a fost, inca este, un an teribil pentru toata lumea! Aproape toate sistemele si mecanismele dupa care erau derulate pana acum activitatile economice sunt supuse unui test extrem de dur. Din pacate, 2021 se anunta la fel de greu, cel putin in prima jumatate. Iar pentru sistemul financiar probabil ca va fi mult mai greu decat 2020! In economie, presiunea negativa de mare intensitate va mai dura, probabil cel putin inca 1-2 trimestre, pana cand prin eforturile lumii medicale si ale sistemului sanitar vor putea fi implementate pe o scara suficient de larga acele masuri care sa conduca la diminuarea riscurilor de imbolnavire. Asa cum stim, pandemia este din nou in crestere, nu doar la noi ci in foarte multe locuri din lume dar mai ales in Europa, principalul nostru partener comercial si o sursa importanta de provenienta a capitalului atat de necesar pentru dezvoltarea tarii. Acest lucru ne arata ca rezistenta economiei va continua sa fie puternic testata si in urmatoarele luni, dupa foarte scurta perioada de consolidare si crestere relativa din lunile de vara.Personalitati marcante ale lumii financiare se arata in continuare ingrijorate si rezervate fata de evolutia economiei si a pietelor financiare in perioada urmatoare.Evolutiile fara indoiala pozitive din ultima luna privind eficacitatea dovedita in teste clinice a mai multor vaccinuri ne dau speranta iesirii in cele din urma din aceasta criza, catre o noua normalitate. Dar va mai dura pana cand economia isi va gasi noul punct de echilibru de la care sa porneasca un nou ciclu de crestere. Asa cum sublinia presedinta Bancii Centrale Europene la cateva zile dupa anuntul de confirmare a eficacitatii primului vaccin candidat pentru avizare in Uniunea Europeana, „redresarea ar putea sa nu fie liniara, ci mai degraba instabila, intr-un mod on-off”.In acest context, nivelul de incertitudine va ramane foarte ridicat si in prima parte a anului viitor. In perioada urmatoare realitatea poate imbraca o multime de forme dincolo de scenariile identificate si analizate iar surprizele negative nu pot fi excluse.Pandemia COVID-19 a avut o serie e efecte imediate asupra sectorului financiar ce au fost si sunt in continuare gestionate adecvat:• Operational, masurile de inchidere a activitatilor si de limitare a circulatiei (persoanelor si marfurilor) au afectat semnificativ si sectorul financiar, ca mai toate sectoarele economiei, dar nu cu intensitatea maxima pe care au resimtit-o activitatile sfera serviciilor (ex. HORECA), si s-au gasit solutii de continuitate (chiar daca eforturile au fost mari).• Interventia rapida a autoritatilor (guvern, banca centrala etc.) a condus la evitarea crizei de lichiditate ce putea fi generata de aceste blocaje atat in economie cat si in sistemul financiar.Practic, din perspectiva masurilor implementate de BNR in contextul crizei COVID-19, privind in ordine cronologica, primele au vizat sistemele de plati si decontare. Data fiind rapiditatea cu care s-au propagat efectele negative ale pandemiei, BNR a reactionat prompt pentru a asigura institutiilor de credit lichiditatea necesara pentru a acomoda atat operatiunile standard cat si cererea clientilor bancari pentru retrageri de numerar. BNR a asigurat bancilor fluxuri neintrerupte de numerar pentru toate operatiunile, inclusiv cele de lichiditati pentru bancomate. Tot in acest context se incadreaza si aranjamentul cu Banca Centrala Europeana in cadrul caruia la nevoie BNR poate furniza lichiditate in euro, prin intermediul unei linii repo cu BCE.Aceste masuri privind sistemele de decontare si de plati au fost insotite in planul politicii monetare prin actiuni menite sa consolideze lichiditatea in sistemul bancar si sa asigure functionarea in conditii adecvate a pietei monetare.Socul din perspectiva lichiditatii generat de startul pandemiei COVID-19 in luna martie 2020 a fost bine gestionat de catre sectorul bancar. Dupa o reactie puternica in luna martie, cand s-a inregistrat o retragere din partea institutiilor de credit a unor sume importante de numerar de la BNR pentru a acoperi cererea populatiei si a firmelor, in perioada urmatoare sursele de finantare de la sectorul neguvernamental au inregistrat o crestere.Din punct de vedere financiar, impactul crizei pandemice asupra sistemului financiar nu a fost pana acum atat de vizibil pe cat a fost resimtit in economie, chiar daca unele semne au existat totusi si in trimestrele II si III.Masurile guvernamentale de protectie a debitorilor afectati de pandemie concomitent cu flexibilizarea reglementarilor micro- si macro-prudentiale au temporizat acest impact. Circa 564 de mii de debitori au apelat la facilitatile de amanare a ratelor, in baza moratoriului legislativ (OUG nr. 37/2020) si/sau moratoriilor private adoptate de catre institutiile de credit. La finalul lunii iunie, volumul creditelor amanate la plata cumula 41,8 miliarde de lei, dintre care aproximativ un sfert au fost acordate in baza moratoriilor private. In conditiile in care ponderea imprumuturilor detinute de acesti debitori era de circa 14,7% din totalul finantarilor acordate, impactul asupra sectorului bancar poate fi semnificativ daca ulterior expirarii efectelor moratoriilor pozitia financiara a debitorilor care au apelat la aceasta facilitate nu le va permite reluarea platii ratelor.Imprumutatorii au putut sa amane la plata creditele oricarei persoane fizice si juridice afectate de epidemia COVID 19, fara aplicarea conditiilor ce vizeaza gradul de indatorare, limitarea creditului in functie de valoarea garantiei si durata maxima a creditului de consum. In continuare institutiilor de credite le este permis ca, in conformitate cu cadrul de reglementare actual, sa utilizeze temporar amortizoarele de capital constituite pe parcursul anilor precedenti. Totodata, acestea au posibilitatea de a nu se incadra in nivelul minim al indicatorului de lichiditate. Aceste rezerve pot fi utilizate pentru a contribui la o buna functionare a sistemului si a asigura lichiditati suficiente firmelor si populatiei.Pornind de la realitatea ca aceste masuri (si altele similare lor) vor fi retrase de o maniera graduala si previzibila, intr-un viitor inca incert, impactul financiar asupra sectorului bancar va incepe sa fie mai vizibil.Este greu de imaginat ca intr-o criza economica de asemenea proportii si care genereaza modificari structurale pe termen lung, sistemul financiar nu va resimti o parte din pierderi. Asa ca, este destul de probabil ca vom incepe sa vedem acest lucru la un moment dat pe parcursul anului viitor.De aceea, creditorii ar trebui sa initieze din timp procesul de evaluare a capacitatii debitorilor de a-si rambursa creditele dupa expirarea moratoriilor pentru a identifica problemele si a gandi solutii constructive si echitabile.Pandemia COVID-19 a debutat intr-un moment in care sectorul bancar romanesc era caracterizat de o rezilienta buna in fata riscurilor, rezultata in urma consolidarii importante din ultimii ani a pozitiei de capital, a ameliorarii calitatii activelor si a unei structuri bilantiere ce favorizeaza pozitia de lichiditate. Cresterea fondurilor proprii disponibile pentru absorbtia pierderilor, solutionarea unei parti importante din soldul creditelor neperformante si prezenta consistenta in bilant a unor active cu lichiditate ridicata (preponderent titluri de stat si expuneri fata de banca centrala) sunt elemente care contribuie la intarirea pozitiei institutiilor de credit in gestionarea efectelor pandemiei COVID-19. Aferent lunii septembrie 2020, principalii indicatori de sanatate ai sectorului bancar se situau, de regula, la valori mai bune fata de cele consemnate la nivelul statelor membre ale UE.O proportie insemnata a profitului consemnat in 2019 a fost retinut in capitalul institutiilor de credit si a contribuit la imbunatatirea solvabilitatii sectorului bancar (cu aproximativ 2 puncte procentuale, pana la 22 la suta la finalul anului 2019).Rata creditelor neperformante (4,1 la suta, septembrie 2020) s-a reinscris pe trend descendent incepand cu luna iulie (dupa inregistrarea unui varf de 4,4 la suta la finele lunii iunie 2020), in principal pe fondul impulsionarii creditarii sectorului real.Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (63,4 la suta, septembrie 2020), a continuat sa plaseze sectorul bancar intr-o pozitie mai favorabila comparativ cu media europeana (45 la suta, iunie 2020).In ciuda diminuarii incasarilor si a incetinirii activitatii economice, deteriorarea disciplinei la plata a companiilor a fost prevenita de introducerea masurilor economice precum: amanarea sau scutirea la plata a impozitelor, acoperirea cheltuielilor salariale a angajatilor aflati in somaj tehnic, posibilitatea de suspendarea a platii ratelor aferente creditelor bancare pana la finalul anului si accesarea de finantari garantate de catre stat prin programele IMM Invest si IMM Leasing.La nivelul populatiei, masura suspendarii ratelor a prevenit cresterea ratei de neperformanta dar acest risc poate reveni pentru o parte din portofoliu dupa expirarea moratoriului, fiind cu precadere mai ridicat in cazul debitorilor cu grad de indatorare ridicat.Evolutia viitoare a ratei creditelor neperformante, atat la nivelul companiilor nefinanciare cat si in cazul populatiei va depinde de viteza de revenire a economiei precum si de momentul si maniera retragerii schemelor guvernamentale de sprijin.In cazul in care efectele economice negative ale pandemiei se vor mentine pe o perioada mai lunga, gradul ridicat de indatorare al firmelor constituie o vulnerabilitate, dificultatile unor segmente de companii nefinanciare putand sa se propage atat de-a lungul lanturilor comerciale cat si catre sectorul bancar.In septembrie 2020, la cateva luni dupa socul indus de COVID-19, indicatorii de soliditate financiara ai sectorului bancar sunt adecvati:• gradul total de capitalizare: 22,8 la suta (iunie 2020) (+3,1 pp anual).• gradul de acoperire cu lichiditati de 283,7 la suta (septembrie 2020) (+59,7 pp anual).Merita mentionat ca printre factorii care ar putea atenua propagarea efectelor nefavorabile ale crizei asupra sectorului bancar se numara faptul ca inainte de declansarea pandemiei companiile cu credite bancare aveau o sanatate financiara agregata mai buna decat cea inregistrata pe ansamblul sectorului firmelor. Chiar si firmele care au apelat la suspendarea ratelor de plata aveau anterior (la finele anului 2019), in medie, indicatori de sanatate financiara care le plasau in afara zonei de risc.Mai mult, rezistenta sectorului populatiei s-a imbunatatit considerabil comparativ cu situatia dinaintea crizei financiare globale. S-a observat o consolidare a avutiei nete (care a crescut cu 11% in perioada de 12 luni anterioara declansarii pandemiei), pe ambele componente importante, atat din perspectiva detinerilor de active imobiliare cat si a detinerilor de active financiare, acestea din urma conferind un grad de lichiditate mai ridicat in situatii neprevazute.Profitabilitatea sectorului bancar pe primele noua luni s-a mentinut sub nivelul consemnat in perioada similara din anul anterior, descrestere ce poate fi considerata normala date fiind circumstantele si care nu genereaza probleme asupra stabilitatii financiare. Degradarea conditiilor macroeconomice, cauzata de pandemia COVID-19, a determinat scaderea profitabilitatii operationale, pe fondul cresterii costului riscului, incetinirii creditarii si continuarii reducerii ratei medii a dobanzii aferenta creditelor in sold in moneda nationala. Bancile cu o profitabilitate operationala deficitara (indicatorul cost/venit de peste 60 la suta) sau cu pierderi din activitatea de exploatare se confrunta cu vulnerabilitati structurale care continua sa se manifeste. Totodata, nevoia rapida de adaptare a modului de lucru si a proceselor interne ale fiecarei banci, impreuna cu gestionarea atenta a eventualelor riscuri de natura operationala care sunt asociate acestei evolutii constituie reprezinta o preocupare importanta a momentului actual.In aceasta perioada sistemul bancar se confrunta cu o tripla provocare: (1) de a sustine fluxul de credit in noile conditii macroeconomice caracterizate de vulnerabilitati si incertitudini;(2) de a gestiona riscurile financiare in crestere si a-si mentine robustetea;(3) de adaptare a activitatii la noile constrangeri generate de nevoia de siguranta a angajatilor si clientilor, dar si in contextul dezideratului de imbunatatire a eficientei operationale si crestere a gradului de digitalizare.Din aceasta perspectiva, criza pandemica este mai mult decat doar un test al robustetii sistemului, pentru care, asa cum am vazut bancile sunt bine pregatite. Este si o provocare la realizarea cat mai deplina unui rol vital in cadrul macro-sistemului economic.Criza pe care o traversam a aratat deja, mai mult decat crizele anterioare, nevoia de ameliorare a structurii economiei prin sporirea activitatilor de protejare a mediului, de implementare si sustinere a inovatiilor tehnologice (in special in domeniul digital), de crestere a incluziunii. Cred ca nici una din aceste transformari nu poate fi realizata optim fara implicarea bancilor in asigurarea cel putin a unei parti consistente din finantarea necesara.In contextul la care ma refeream anterior, revenim cu discutia la doua vulnerabilitati importante ale sistemului financiar din Romania: nivelul redus de incluziune si intermedierea financiara scazuta, Romania ocupand din acest punct de vedere ultimul loc in Europa. Imprumuturile acordate sectorului privat ca pondere din PIB au ajuns la 25,1% in scadere aproape continua in ultimii noua ani, in conditiile in care acest indicator a inregistrat valori semnificativ mai mari in regiune (34,7 la suta in Ungaria, 51,9 la suta in Polonia, 53,3 la suta in Bulgaria, 53,4 la suta in Republica Ceha).Intermedierea financiara redusa arata, pe de o parte, accesul redus la finantarea bancara, sectorul financiar avand o mica contributie la cresterea economica. Desigur, nu uitam ca, pe de alta parte, aceasta impiedica aprofundarea dimensiunii financiare a crizei economice actuale, atenuand trecerea socurilor de la economia reala la sectorul bancar.Analiza indatorarii arata totusi o evolutie ingrijoratoare pentru corporatiile nefinanciare: o dependenta mai mare de finantare externa. In martie 2020, datoria externa a corporatiilor nefinanciare se ridica la 195 miliarde lei (din care aproximativ 80 la suta provin de la firme nerezidente apartinand aceluiasi grup ca si companiile din Romania). Acest tip de finantare implica o serie de riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiara din Romania care devin mai relevante in contextul pandemiei COVID-19.Ca o concluzie m-as opri la doua idei pe care le consider esentiale in aceste momente pentru noi toti:(1) Probabil ca una dintre etichetele potrivite pentru anul 2020 este „fara precedent”. Ne confruntam cu totii, la scara planetara, cu provocari complet noi. Chiar daca pandemii au mai fost, nivelul actual de dezvoltare si de complexitate a societatii umane face ca valentele actualei pandemii sa fie foarte putin comparabile cu cele din trecut. De aceea impreuna cautam sa intelegem, sa colaboram interinstitutional si interdisciplinar in gasirea de solutii, avem nevoie de competenta si de o combinatie cat mai echilibrata intre curaj si prudenta, flexibilitate si mentinerea standardelor.(2) Nu vom reusi daca nu actionam! Profesional, avem un dublu scop: depasirea crizei si imbunatatirea modului in care functionam pentru a creste rezilienta organizatiilor noastre, a macro-sistemului economic. Daca nu lucram cu toata energia si priceperea ghidati de aceste teluri, boala se va prelungi sau se va agrava”.Sursa: ASF Articole similare Financiar Q & A