Optimismul romanilor si viitorul lor financiar 14.06.2017 1 1443 In perioada 9-25 mai 2017, KRUK Romania a implementat o cercetare de piata ce a avut ca scop explorarea atitudinilor tinerilor fata de administrarea castigurilor financiare si felul in care situatia financiara influenteaza modul in care ei privesc viitorul. Cercetarea online de tip sondaj "Optimismul romanilor si viitorul lor financiar" a cuprins un esantion de 2.160 de respondenti, cu varste intre 25-45 ani, dintre care cei mai multi au inceput sa lucreze dupa varsta de 20 de ani, in mediul privat.Atunci cand vorbim despre inceputul de cariera, domeniul profesional si felul in care respondentii vad ajutorul oferit de studiile realizate, putem vedea ca una dintre concluzii este redata fie de optimismul respondentilor, fie de pesimismul acestora sau de o indiferenta fata de viitorul lor financiar. Intrebati la ce varsta au intrat pe piata muncii, 52% dintre respondenti au spus ca s-au angajat in perioada de 20-25 ani, iar cei mai "grabiti", cu un procent de 37%, au recunoscut ca aveau 18-20 ani. Daca vorbim despre optimismul adus de studiile facute, 49% dintre respondeti simt ca au primit un ajutor din partea studiilor realizate, iar 51% nu asociaza acest optimism cu realizarea unor studii. Indiferent de relatia facultate-optimism, majoritatea respondentilor afirma ca intrarea pe piata muncii a dus la o crestere a responsabilitatilor (91%), iar aceasta "maturizare" in raport cu viata, ii face sa fie multumiti de carierele lor profesionale actuale (66%). Salariul ajunge sau nu ajunge pentru a avea o viata relaxata si o situatie financiar echilibrata? Aceasta intrebare se refera la relatia psihologica extrem de dinamica si complexa intre bani si munca, bani si viitor, bani si confort psihologic sau frustrari si stres. Salariul ajunge in cea mai mare parte a anului (33%) sau lunar (13%), ceea ce ar duce la o stare relativ echilibrata si stabila financiar pentru un procent semnificativ de respondenti. Doar un procent mic sunt nemultumiti (15%), fiind mereu intr-o situatie financiara dezechilibrata. Acestia sunt probabil si cei care au probleme financiare (35%), restul respondentilor, cei echilibrati, neavand probleme financiare (65%).Exista insa si aspiratii "indraznete", visuri care ies din perimetrul aspiratiilor realiste, posibile, fata de care renuntarea duce la frustrari si tristete. Aceste visuri neimplinite se cer realizate. Solutia este curajul de a imprumuta bani (64%). Altii, raman prudenti, evita imprumuturile si isi construiesc scenarii in care accepta nerealizari (36%).Respondentii afirma ca uneori nu au incredere in viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). In general, adunand procentul celor din urma cu cel al celor care au incredere in fortele proprii de a-si construi un viitor financiar (39%), rezulta ca respondentii sunt increzatori intr-un viitor financiar satisfacator (72%).Respondentii manifesta sinceritate in raspunsurile lor privind eforturile depuse pentru a ajunge la o situatie financiara echilibrata. Unii depun eforturi (49%), altii recunosc ca nu au facut totul pentru a atinge acest echilibru (51%). "Fiecare cercetare realizata ne ajuta sa ajungem mai aproape de clientii cu care avem contact in fiecare zi si sa putem apoi sa revenim cu un plan financiar conturat pentru nevoile acestora. Este important sa vedem cum privesc romanii viitorul si sa vedem daca acestia sunt increzatori. Fiind alaturi de ei putem sa ii ajutam sa depaseasca obstacolele financiare, si sa le oferim cele mai bune solutii", a spus Tomasz Ignaczak, Directorul General al KRUK Romania.Participantii la studiu sunt preocupati de imbunatatirea viitorului lor financiar, considerand ca trei conditii contribuie la un viitor financiar pe care si-l doresc: venit lunar mai mare (45%); scaparea de datorii (20%); absenta grijilor fata de ziua de maine (18%).Astfel, se poate sesiza importanta venitului lunar, acesta influentand celelalte doua conditii sus amintite si asigurand relaxarea psihologica a respondentilor. Exisa, insa, si dorinta de a face economii, ca expresie a intentiei de a planifica viitorul financiar si ca atitudine fata de imprevizibilitatea vietii. Diferenta intre cei care fac economii (48%) si cei care nu fac economii (51.89%) nu este semnificativa. Totusi, nevoia de pusculita exista. Desigur, exista si diferente interindividuale care explica de ce unii au si altii n-au pusculita, dar si faptul ca dintre cei care n-au unii nu ajung sa faca economii."Explorarea atitudinilor tinerilor fata de felul in care isi administreaza castigurile financiare si situatia lor financiara in viitor arata ca perceptia viitorului lor financiar depinde de aceste atitudini. Ele se structureaza datorita influentei intrarii timpurii pe piata muncii care furnizeaza tinerilor o experienta sociala necesara perceptiei mature a contextului social al muncii. Tinerii nu mai dau dovada de naivitate fata de acest context realizand importanta flexibilitatii lor, a intelegerii pietei muncii ca o realitate dinamica si complexa. In acest fel, ei considera ca fata de viitorul lor financiar si obtinerea unei situatii financiare echilibrate ei trebuie sa adopte o atitudine de optimism strategic exprimat prin punerea in relatie a realitatii schimbatoare a pietei muncii cu propriile lor aspiratii privind viitorul lor financiar", a declarat Aurora Liiceanu, doctor in psihologie si cercetator.Optimismul realist, flexibilitatea si avantajul psihologic al optimismului sunt date de adaptarea respondentilor la prezentul real, la nevoia de a avea o flexibilitate financiara. Un venit lunar mai mare poate contribui la scaparea de datorii, la diminuarea grijilor fata de maine si la o pusculita mai mare. Stabilitatea le ofera respondentilor o flexibilitate rationala si asumata realist. Respondentii exprima un optimism realist – la el contribuie substantial intrarea grabita pe piata muncii, cu experienta pe care o aduce, care este generata de cunoasterea dinamicii si complexitatii ei. Respondentii recunosc valoarea psihologica a optimismului – cel realist, bazat pe pragmatism, dar si pe simt critic fata de sine – intr-o masura foarte semnificativa (83.03%). A gandi pozitiv inseamna a nu uita sa gandesti critic, sa analizezi propriile posibilitati si sa nu uiti contextul in care traiesti.Rezultatele sondajului arata ca pentru un echilibru financiar, prezentul trebuie gandit prioritar in mod pragmatic, iar viitorul in mod optimist. Respondentii recunosc valoarea psihologica a optimismului – cel realist, bazat pe pragmatism, dar si pe simt critic fata de sine – intr-o masura foarte semnificativa (83%). A gandi pozitiv inseamna a nu uita sa gandesti critic, sa analizezi propriile posibilitati si sa nu uiti contextul in care traiesti.Sursa: KRUK Articole similare Financiar Subiecte relevante datorii piata muncii educatie financiar-bancara rambursare credit Q & A