"Suntem mai mult decat multumiti de faptul ca acest test de stres subliniaza soliditatea capitalizarii si a modelului de business ale Erste Group, deoarece sugereaza ca am avea o rata a capitalului de rangul 1 (CET 1) de peste 8 procente chiar si in cazul teoreticului soc sever simulat in cadrul scenariului advers al testului. Am reusit sa atingem aceste rezultate solide in cadrul testului de stres in ciuda faptului ca scenariul advers a folosit parametri ipotetici extrem de duri, atat pentru regiunea noastra cat si pentru modelul nostru de business ca banca de retail, in comparatie cu alte regiuni si

banci europene", a declarat Andreas Treichl, CEO Erste Group.

Autoritatea Bancara Europeana (ABE) a publicat azi rezultatele testului de stres 2016. In cazul Erste Group, aplicarea scenariului advers ar avea ca rezultat o rata a capitalului de rangul 1 (CET 1) conform Basel 3 implementat partial de 8,2% (la finalul anului 2018), fata de un punct de pornire de 12,3% la finalul anului 2015. In total, variatia indusa de stres ar fi de -416 puncte de baza.

Ipotezele de baza ale scenariului advers din cadrul testului de stres ABE 2016 includ (impact cumulativ pentru perioada previzionata 2016-2018 fata de 2015):

• Scadere a PIB-ului real: de 1,8% in Uniunea Europeana fata de o scadere de pana la 4,2% in pietele ECE in care Erste Group este prezent
• Scadere a preturilor proprietatilor rezidentiale: de 10,9% in Uniunea Europeana fata de o scadere de pana la 20,5% in pietele ECE in care Erste Group este prezent
• Crestere a nivelului dobanzii pe termen scurt si lung. EURIBOR 3M: +30 pp, titluri de stat pe 10 ani: +110 pp in medie in Uniunea Europeana fata de o crestere de pana la 190 pp in pietele ECE in care Erste Group este prezent. Impact asimetric asumat pe partea de active vs pasive, adica recalculare completa a preturilor pasivelor dar recalculare limitata a preturilor activelor
• Depreciere a monedelor din ECE relevante pentru Erste Group cu 8,0% pana la 23,2% fata de EUR, si apreciere de 22,8% a CHF fata de EUR
• Ipoteza de bilant stabil (inghetat la nivelurile din 2015).

• O reducere a venitului net din dobanzi (VND) cu circa 3,3 mld. EUR sau, in medie, cu

• Scadere cu 1,6 mld. EUR a VND (cumulativ, 2016-2018), cauzata de efectele reevaluarii pe fondul unui nivel mai ridicat al dobanzii, presupunand venituri din dobanzi in linii mari stabile, dar o dublare a cheltuielilor cu dobanzile pe parcursul intregii perioade previzionate, fata de datele reale din 2015.
• Scadere cu 1,7 mld. EUR a VND (cumulativ, 2016-2018), cauzata de o ipotetica deteriorare severa a calitatii activelor (~75%) si de nerecunoasterea efectului incremental de ”unwinding” (~25%). Se estimeaza o crestere a stocului de
  
  credite neperformante (NPL) la 15,7 mld. EUR, rezultand o rata NPL de 11,9% la finalul perioadei previzionate (2018). Aceasta contrasteaza cu maximul istoric al volumului de
  
  credite neperformante ale Erste Group din iunie 2013, situat la 12,6 mld. EUR (rata NPL de 9,7%), ca urmare a stresului sever asupra calitatii activelor in Romania si Ungaria, si cu stocul de
  
  credite neperformante de 8,9 mld. EUR in T1 2016 (rata NPL de 6,7%). Aproximativ 45% din declinul estimat al VND in scenariul advers este atribuit Austriei.

• Crestere a costurilor de risc (provizioane pentru creditele neperformante), avand drept rezultat costuri de risc de 4,8 mld. EUR pe parcursul perioadei previzionate 2016-2018. Aceasta contrasteaza cu costurile de risc de 0,7 mld. EUR in 2015 si de 25 mil. EUR in S1 2016, dupa un amplu exercitiu de curatare a portofoliului in 2014 si vanzari cu succes ale unor pachete de
  
  credite neperformante ”in linie cu indicatorii”.

Articole similare

Subiecte relevante