Potrivit unui studiu recent comisionat de Grayling pentru Provident Financial Romania si realizat de Novel Research, 55% dintre romani cred ca, daca ar fi aplicat un plafon pentru anuala efectiva (DAE), acesta ar trebui sa tina cont de durata creditului. Mai mult, 41% dintre respondenti considera ca plafonul pentru DAE ar trebui sa fie diferit pentru IFN-uri si banci. Studiul a fost prezentat in cadrul Profit Financial Forum de catre Botond Szimark, directorul pentru regiunea de Sud-Est al IPF, compania-mama a Provident.

Peste 53% dintre romani spun ca nu ar sustine o propunere legislativa care ar putea avea drept consecinta un impact considerabil asupra IFN-urilor, mai ales ca, pentru 39% dintre respondentii clienti de IFN-uri, acestea sunt prima optiune atunci cand vor sa ia un mai mic de 15.000 de lei. De altfel, dintre cei care au luat un mai mic de 15.000 de lei in ultimii 3 ani, 35% au apelat la o institutie financiara nebancara.

Desi 40% dintre respondenti au o perceptie negativa despre IFN-uri, la o analiza mai atenta a efectelor pe care disparitia acestora le-ar putea avea, 68% considera ca, fara alternativa IFN-urilor, romanii s-ar indrepta catre jucatorii nereglementati sau ilegali, ceea nu ar face decat sa adanceasca problema lor sociala. In acelasi timp, mai mult de 62% considera ca IFN-urile sunt cea mai buna alternativa pentru romanii nebancabili.

"2018 a fost marcat de foarte multe discutii cu privire la nevoia de a revizui cadrul de reglementare in industria financiara din Romania. Stim ca au fost ridicate semne de intrebare cu privire la integritatea si calitatea unor jucatori din industria non-bancara, ceea ce a creat o perceptie negativa la nivelul intregului sector. Totusi, aceasta perceptie nu este generala si am simtit nevoia sa aducem si perspectiva consumatorilor in dezbaterea referitoare la ce poate fi imbunatatit in industrie. Speram ca, astfel, se va ajunge la o abordare echilibrata, care serveste interesele consumatorilor si evita posibilele efecte negative neintentionate," a declarat Botond Szirmak.

Atunci cand vine vorba despre cum privesc relatia lor cu institutiile financiare, romanii identifica atat avantaje, cat si dezavantaje. Daca bancile sunt considerate rigide, prea birocratice si cu un proces lent in acordarea imprumuturilor, romanii cred ca IFN-urile sunt mai flexibile, mai putin birocratice si acorda creditele mai rapid. Pe de alta parte, romanii considera ca bancile au o gama mai variata de produse, sunt mai sigure si au dobanzi mai mici. Asta in timp ce dobanzile aplicate de IFN-uri sunt considerate a fi mari si sunt, deci, un minus al acestor tipuri de .

De altfel, romanii care au accesat in ultimii 3 ani considera ca cele mai importante criterii in alegerea unui creditor sunt valoarea ratei si nivelul dobanzii. In timp ce, pentru clientii bancilor, tipul dobanzii este al treilea factor ca importanta, pentru clientii IFN-urilor, factorii care dau claritate si predictibilitate sunt mai importanti: perioada de rambursare si suma totala de rambursat. Valoarea DAE este penultimul criteriu ca importanta in alegerea creditorului atat pentru clientii bancilor, cat si pentru clientii IFN-urilor.

In ceea ce priveste produsele financiare pe care le-au folosit in ultimii trei ani, aproape 30% dintre romani spun ca si-au facut un card de . Pe locul doi in clasament sunt creditele sub 15.000 de lei, accesate de 1 din 5 romani. Peste 13% au contractat un de peste 15.000 de lei si doar 6% dintre respondenti au facut un ipotecar.

Dintre respondentii care au incercat sa ia un in ultimii trei ani, mai mult de 87% afirma ca niciodata nu imprumuta mai mult decat isi pot permite sa ramburseze confortabil, 84% se gandesc serios inainte sa ia un si 72% se imprumuta doar cand este absolut necesar. Doar putin peste 10% spun ca iau sub impulsul momentului.

Majoritatea romanilor care au luat un sub 15.000 de lei in ultimii trei ani, au folosit banii pentru imbunatatiri in locuinta, refinantarea altor sau achizitionarea unei masini sau a unei locuinte. De asemenea, creditele au fost contractate pentru ingrijiri medicale sau evenimente in familie (nunta, botez etc.). Dintre cei care nu s-au imprumutat in ultimii trei ani, daca ar fi sa o faca, majoritatea ar folosi banii pentru ingrijiri medicale, sa acopere cheltuielile pentru un eveniment tragic in familie, imbunatatiri in locuinta sau educatia copiilor. Intrebati despre impactul unei masuri de plafonare a DAE, romanii cred ca efectele negative s-ar rasfrange cu precadere asupra celor aflati in situatii sensibile: probleme medicale sau decesul cuiva din familie.

Studiul a fost realizat in septembrie 2018 de catre compania independenta de cercetare Novel Research si a avut doua componente distincte: o cercetare cantitativa si o cercetare calitativa. Pentru cercetarea cantitativa, esantionul a fost de 1002 respondenti, reprezentantiv la nivel national inclusiv pentru zona rurala, iar pentru cea calitativa au avut loc discutii cu patru grupuri distincte de consumatori.

Sursa: Provident