Punctualitatea platilor efectuate de romani este intr-o usoara crestere fata de 2018, in prezent, 81% din facturi fiind platite la timp, fata de 74% in anul precedent. Termenele de plata acordate pentru plata facturilor au fost reduse in 2019 fata de 2018, de la 31 la 29 de zile, cu toate acestea insa, comportamentele de plata ale consumatorilor romani s-au imbunatatit, in prezent avand o medie de patru din cinci facturi platite. Insa, atunci cand apar intarzieri, companiile romanesti trebuie sa astepte in medie 18 zile pentru a obtine plata, aceasta perioada de asteptare fiind peste media din alte tari din Europa de Est. Printre principalele cauze se numara lipsa lichiditatilor sau supraindatorarea consumatorilor.
In 2019 comportamentul de plata al romanilor in ceea ce priveste plata la timp a facturilor a crescut fata de 2018. In prezent, 81% din facturi sunt platite la timp, fata de 74% in anul precedent in ciuda reducerii termenelor de plata pentru persoane fizice (B2C) de la 31 de zile in 2018 la 29 de zile in 2019. Chiar si in aceste contex, companiile romanesti ofera termene mai avantajoase de plata fata de media Europei de Est.
Acestea sunt cateva dintre informatiile furnizate de studiul EOS, intitulat "Comportamente de plata europene 2019", realizat de catre institutul independent de cercetare al pietei Kantar Infratest. In cadrul acestui studiu au fost intervievati factori de decizie din 3400 de companii din 17 tari europene cu privire la comportamentele de plata locale. Studiul isi propune sa analizeze relatiile dintre comportamentele de plata, termenele de plata si influenta lichiditatilor asupra economiei europene.
Practici de plata
In Europa, in ansamblu, s-au inregistrat evolutii pozitive in ultimii ani in comportamentele de plata ale clientilor B2C si B2B. In medie, patru facturi din cinci in Europa de Est sunt platite in termenul de plata. In Europa de Vest, proportia este chiar mai mare, la 83%. Faptul ca din nou companiile europene si-au redus conditiile de plata, poate fi vazut ca unul dintre principalele motive ale acestei dezvoltari pozitive. In prezent, companiile acorda consumatorilor, in medie cu o zi mai putin pentru a-si plati facturile in termenul stabilit de plata, fata de perioada anterioara.
Motive pentru comportamentul de plata defectuos
In ceea ce priveste nivelul de creante neincasate, acesta ramane acelasi ca in 2018, adica de 4%, avand un impact negativ asupra economiei din Romania. In comparatie, nivelul mediu de creante neincasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.
Companiile din Romania care au participat la acest studiu considera ca principalele motive pentru care clientii B2B (persoane juridice) nu platesc sunt neincasarea platilor de la propriii clienti (74%), precum si utilizarea liniilor de 
credit de la furnizori (67%). In ceea ce ii priveste pe clientii B2C (persoane fizice), acestia intarzie cu plata sau nu platesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditatile (70%) si supraindatorarii (54%).
Consecinte ale comportamentului de plata neadecvat
Chiar si o singura factura neplatita are efecte negative asupra unei companii. Cand vorbim insa de sute de mii de facturi neplatite, companiile implicate pot suferi pierderi care, in unele cazuri, pot sa ajunga la milioane de euro. Asa cum arata studiul EOS, din cauza intarzierilor platilor, companiile din Romania sufera cel mai mult de pierderi de profit (63%), 
probleme cu fluxul de numerar (44%) si cresterea dobanzilor (38%).
Nu in ultimul rand, 15% dintre companiile din Romania chestionate au fost total de acord ca din cauza platilor intarziate si neplatilor s-au simtit vulnerabile si si-au simtit existenta amenintata.
Utilizarea eficienta a colectarii de creante
In Europa de Est patru din zece companii colaboreaza cu furnizori externi de management al creantelor. In Romania, aproximativ 47% din companii apeleaza la solutii de factoring. In 2019, colaborarea cu expertii in managementul creantelor le-a returnat companiilor aproape 5% din totalul cifrei de afaceri.
Cele mai multe companii din Romania folosesc lichiditatile recuperate de specialistii in managementul creantelor pentru a-si plati propriile datorii si facturi (58%), in timp ce 55% dintre companii investesc acesti bani in crearea de noi locuri de munca si securizarea celor existente. Aceasta inseamna ca furnizorii de colectare de creante contribuie la stabilitatea locurilor de munca.
"Colectarea de creante are, de regula, o imagine negativa in randul publicului general. Rolul pe care aceasta il joaca in economie nu este foarte vizibil. In ciuda acestui fapt, consumatorul beneficiaza semnificativ de pe urma sa, deoarece lichiditatile returnate unei companii ca rezultat al colectarii de create contribuie la cresterea investitiilor sau la crearea de noi locuri de munca intr-o sicietate," afirma Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.
Dupa cum rezulta din studiu, la intrebarea "Companiile de colectare a creantelor promoveaza un bun comportament de plata in societate", 49% dintre companiile romanesti respondente au fost total de acord cu aceasta afirmatie, ceea ce face ca Romania sa fie cea mai optimista tara din Europa de Est cu privire la efectele pozitive pe care colaborarea cu furnizorii de servicii de colectare a datoriilor le-ar putea avea asupra comportamentului de plata.
In ceea ce priveste colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creante, doar una din trei companii chestionate din Romania chestionate isi administreaza creantele exclusiv intern restul apeland la colaborare cu furnizori externi de colectare a creantelor.
"Creantele reprezinta un real risc pentru companii. Acestea ar trebui sa colaboreze cu specialisti in colectarea de creante, deoarece acest lucru ii ajuta sa se concentreze pe activitatea lor de baza, in timp ce lichiditatile lor sunt protejate", afirma Georg Kovacs.
Tendinte in comportamentul de plata
In ciuda tendintei pozitive a comportamentelor de plata, companiile europene privesc intre timp sceptic spre viitor. Doar 22 % din companii, versus 24 % in 2018. se asteapta la o imbunatatire semnificativa a comportamentelor de plata in urmatorii doi ani. Pe de alta parte, 15% dintre cei chestionati se asteapta ca lucrurile sa se inrautateasca; cu doua procente mai mult fata de anul precedent. In Europa de Vest, companiile din Germania si Marea Britanie sunt pesimiste ceea ce priveste viitorul.
In Romania, aproximativ 17% din companii cred in imbunatatirea comportamentelor de plata si doar 11 % - versus 25% media europeana, se asteapta la o inrautatire.
Studiul EOS ‘Comportamente de plata europene’
In primavara anului 2019, institutul independent de cercetare a pietei Kantar a intervievat 3200 de companii din 17 tari europene cu privire la practicile de plata locale. Studiul EOS, intitulat „Comportamente de plata europene 2018”, isi propune sa analizeze relatiile dintre comportamentele de plata, termenele de plata si influenta lichiditatilor asupra economiei europene. 200 de companii din Marea Britanie, Spania, Franta, Danemarca, Grecia, Romania, Rusia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Croatia, Belgia, Elvetia, Cehia si Germania au raspuns la intrebari despre propriile experiente legate de plata facturilor, precum si despre procesul de management al creantelor si cum este acesta gestionat.
Sursa: EOS KSI