Directorul Directiei de Strategie si Stabilitate Financiara in cadrul ASF, domnul Valentin Ionescu a declarat:
"In ciuda socurilor pe termen scurt resimtite, in contextul situatiei actuale declansate de pandemia COVID-19, sistemul financiar non-bancar din Romania are un grad relativ ridicat de rezistenta la efectele economice generate de criza sanitara.
Analiza facuta pe retelele de expuneri arata ca, in cazul tuturor celor trei sectoare financiare non-bancare supravegheate de ASF, principala expunere este fata de statul roman, prin intermediul obligatiunilor suverane detinute in portofoliu. In comparatie cu aceasta, nivelul de interconectare cu pietele bursiere are o amploare medie spre redusa, in vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privita exclusiv din perspectiva activelor bilantiere) este foarte redusa.
Evolutia Indicatorului mixt de stabilitate financiara, construit de noi, ofera informatii despre evolutia actuala a intermedierii financiare non-bancare analizand dependenta dintre cele trei sectoare. Acesta indica o oarecare deteriorare a stabilitatii financiare, fara a se atinge insa un nivel critic.
Datorita structurii si mecanismelor specifice de functionare aferente entitatilor financiare non-bancare, unele sectoare sunt mai susceptibile de a amplifica si de a transmite mai departe socurile venite din exterior catre alte parti ale sistemului financiar (ex. bursele de actiuni, pietele de obligatiuni suverane, pietele de instrumente financiare derivate, fondurile deschise de 
investitii etc.). In acelasi timp, altele (atunci cand functioneaza adecvat si nu sunt afectate de vulnerabilitati) actioneaza cel mai adesea ca stabilizatori ce amortizeaza sau chiar absorb socurile primite, protejand astfel restul sistemului financiar.
Companiile de asigurari de viata si fondurile de pensii sunt in mod traditional investitori pe termen lung, ceea ce ii situeaza pe pozitia de amortizor de volatilitate si furnizor de lichiditate sistemica.
Piata bursiera din Romania, inca insuficient dezvoltata, poate constitui un potential factor de amplificare a socurilor primite prin contagiune dinspre bursele externe. Aceeasi situatie se poate constata si in cazul fondurilor de 
investitii, susceptibile in special de a constitui canal de transmitere si factor de amplificare in cazul unei potentiale crize de lichiditate.
Evolutiile adverse cumulate in aceasta perioada indica un dublu impact in cazul asiguratorilor, atat pe partea de active, cat si in ceea ce priveste datoriile, cu potentiale consecinte negative asupra solvabilitatii si pozitiei financiare a societatilor. In contextul masurilor stricte impuse de state in vederea prevenirii raspandirii COVID-19, cu impact asupra activitatii economice, acestor riscuri li se poate alatura si riscul de afaceri, generat de o scadere a volumului de prime brute subscrise si o crestere a rascumpararilor politelor in vigoare.
Criza generata de pandemie a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, astfel ca toate estimarile facute arata scaderi ale PIB in majoritatea statelor, dar si cresteri de deficite bugetare, somaj etc. In aceste conditii, ASF va continua sa urmareasca minimizarea riscurilor generate de pandemia COVID-19 asupra pietelor financiare non-bancare, alaturi de obiectivele asumate prin Strategia 2019 – 2023.
Desi am luat in considerare principalele riscuri si vulnerabilitati identificate de autoritatile europene, ESRB, ESMA, EIOPA, analizam la nivel macro-prudential pietele financiare non-bancare, dar si distinct stabilitatea pietei pensiilor private, a pietei de capital si a pietei asigurarilor, subliniind potentiale riscuri si vulnerabilitati.
Interconectarea segmentelor pietei financiare locale si eventualele influente transfrontaliere, pe care acestea le resimt, reprezinta o componenta importanta, atunci cand vorbim de stabilitate financiara.
In acest context, putem spune, ca o concluzie, ca trunchiul sistemului financiar din Romania este relativ solid, chiar daca anumite parti ale sale sunt sau vor fi afectate de pandemia COVID-19".
Sursa: ASF
