Aniversarea a 150 de ani de la Infiintarea CEC Bank 16.04.2015 1 2244 Acronimul CEC face parte din viata noastra de foarte multa vreme. Parintii vostri (si asta e valabil pentru indiferent ce varsta are cititorul acestor randuri) erau familiarizati cu el. In anii 1930, CEC insemna Casa Nationala de Economii si Cecuri postale, iar dupa 1949 cele trei litere se refereau la binecunoscuta Casa de Economii si Consemnatiuni. Din 2008, cand institutia s-a reorganizat ca banca comerciala universala, cele trei litere s-au pastrat in denumirea CEC-Bank. Dar cat de veche este de fapt CEC Bank?In vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1966) cand Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti (Romania de astazi) paseau pe drumul spre modernitate, nevoia de bani pentru finantarea reformelor era acuta. Cu toate ca in principate se aflau capitaluri insumand 600-700 milioane lei, ele erau, in cea mai mare parte, blocate la camatari, arendasi, proprietari etc. Organizarea unui sistem modern de credit era mai mult decat necesara, dar, din cauza instabilitatii politice, bancile straine ezitau sa faca plasamente in economia principatelor, iar banci autohtone, pur si simplu, nu existau. Au fost, bineinteles, incercari de infiintare a unor institute de credit, dar acestea nu s-au materializat. A existat insa o exceptie notabila!Cu un secol si jumatate in urma, cineva a avut ideea sa adune de la judecatoriile si administratiile din tara banii platiti ca amenzi, cautiuni sau taxe, asa numitele "consemnatiuni" si sa-i depuna la o institutie de credit de unde statul sa se poata imprumuta pentru a-si finanta proiectele de dezvoltare. Asa a luat nastere, la 1 decembrie 1864, Casa de Depuneri si Consemnatiuni, institutia din care provine actuala CEC Bank.Casa de Depuneri si Consemnatiuni si-a inceput activitatea in prima zi a anului urmator. Ea functiona in subordinea Ministerului de Finante fiind condusa de un director si controlata de o asa-numita Comisie de Priveghere.Fondurile administrate de institutie se compuneau din depunerile judiciare si administrative, care aveau caracter obligatoriu, si depunerile benevole incredintate spre fructificare de persoane fizice sau juridice. Dobanda era de 5% pe an.Particularii si statul puteau apela la credite pe termen de cel mult un an, pe baza de garantii ipotecare. Statul avea prioritate la imprumuturi, dar era obligat sa restituie banii, la cererea Casei, in termen de o luna. De altfel, pana la infiintarea in 1880 a Bancii Nationale a Romaniei, statul a fost principalul beneficiar al creditelor acordate de Casa.La inceput, personalul institutiei numara opt functionari in sediul din capitala si casieri generali in judete. La Bucuresti, personalul Casei ocupa trei camere din sediul Ministerului de Finante: una pentru directie, una pentru casierie si cealalta pentru contabilitate si administratie. Ca urmare a extinderii operatiunilor Casei si a cresterii numarului de personal, cele trei camere din sediul Ministerului de Finante au devenit curand neincapatoare. La sfarsitul anului 1865, institutia s-a mutat in Hanul Serban-Voda, pe locul unde se afla astazi palatul vechi al Bancii Nationale, iar in 1875 Casa si-a construit un edificiu propriu, pe locul fostului han al Manastirii Sf. Ioan cel Mare din Bucuresti (vis à vis de actuala cladire a Muzeului National de Istorie a Romaniei). In numai 10 ani, si acest sediu se va dovedi inadecvat.In anul 1880, s-a infiintat Casa de Economie, institutie de credit ce avea rolul de a atrage depunerile populatiei. Datorita prestigiului pe care si-l dobandise in cei 15 ani de existenta, Casa de Depuneri si Consemnatiuni a fost desemnata sa ia in administrare noul institut de credit, iar numele i-a fost schimbat in Casa de Depuneri, Consemnatiuni si Economie. Sub aceasta denumire cele doua institutii vor coabita pana in 1930. Inaugurarea Casei de Economie s-a facut in prezenta domnitorului Carol I si a principesei Elisabeta. Dupa ce a semnat cu propria-i mana cererea de libret, domnul a primit carnetul de economie cu nr. 1, pe care a depus 300 lei, suma maxima admisa.Din cauza diversificarii operatiunilor, cresterii numarului de salariati si necesitati amenajarii ghiseelor pentru lucrul cu publicul, cladirea construita in 1875 a devenit neincapatoare. La 8 iunie 1897, in prezenta suveranilor Romaniei, s-a asezat piatra de temelie a unui nou edificiu, pe locul celui anterior. Acesta este binecunoscutul Palat CEC din Bucuresti. Inaugurat in vara anului 1900, el poate fi admirat si astazi, fiind unul dintre edificiile-emblema ale capitalei.Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a intrerupt dezvoltarea Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie. In 1916, tezaurul ei a fost evacuat la Iasi, apoi la Moscova, odata cu tezaurul Bancii Nationale a Romaniei. Dupa razboi, datorita cresterii insemnate a volumului depunerilor, Casa de Depuneri, Consemnatiuni si Economie a jucat un rol important in redresarea economica a tarii. La 12 august 1928 s-a legiferat extinderea activitatii ei si in noile provincii ale Romaniei Mari: Transilvania, Basarabia si Bucovina.In iulie 1930, Casa de Economie s-a desprins de cea de Depuneri si Consemnatiuni. Numele ei s-a schimbat in Casa Generala de Economii, institutia functionand sub autoritatea Ministerului de Finante. Operatiunile urmau a se face prin ghisee teritoriale proprii si prin cele ale oficiilor postale.Criza financiara din 1931 a stimulat activitatea ambelor Case, datorita depunerilor facute de particularii care-si retrageau banii de la bancile comerciale. In 1932, Casa Generala de Economii si-a schimbat denumirea in Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale. Acronimul C.E.C. apare acum pentru prima data.Pana la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, soldurile celor doua Case s-au marit in mod semnificativ. In privinta plasamentelor, statul si institutiile publice detineau ponderea cea mai importanta. In consecinta, in perioada 1941-1944, beneficiile Casei Nationale de Economii si Cecuri Postale s-au triplat. O situatie similara s-a inregistrat in aceeasi perioada si la Casa de Depuneri si Consemnatiuni, unde soldul operatiunilor cu efecte s-a dublat, iar cel al operatiunilor cu numerar s-a triplat.Transformarile din societatea romaneasca de dupa razboi au influentat activitatea celor douaCase, pentru care anii 1945-1948 s-au dovedit a fi cei mai dificili din intreaga lor existenta. In urma reformei monetare din 1947, depunerile la C.E.C. au fost recalculate, iar soldul institutiei a fost blocat, fara a beneficia de dobanda. La 1 septembrie 1948, cele doua Case s-au contopit intr-o noua institutie, denumita Casa de Economii, Cecuri si Consemnatiuni, rolul ei fiind acela de a primi si pastra economiile populatiei. Un an mai tarziu, institutiei i se atribuia denumirea de Casa de Economii si Consemnatiuni. Acronimul C.E.C. va reprezenta identitatea ei pentru urmatoarele cinci decenii.Dupa 1990, odata cu revenirea bancilor comerciale in peisajul institutiilor de credit romanesti, Casa de Economii si Consemnatiuni si-a marit sfera de activitate, prin acordarea de credite la termen societatilor financiar-bancare si prin efectuarea de operatiuni cu titluri de stat. In 1996, ea a fost reorganizata prin lege ca societate bancara pe actiuni, avand drept actionar unic statul roman, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.In perioada 2005-2008, Casa de Economii si Consemnatiuni a trecut printr-un proces de reorganizare in vederea privatizarii. Pe 4 martie 2008, dupa ce niciuna dintre oferte nu a fost considerata corespunzatoare, s-a aprobat prin lege un nou statut al institutiei, care, prin Ordinul 1312 din 25 aprilie acelasi an, a devenit CEC Bank, banca comerciala universala, detinuta in intregime de statul roman.Astazi, CEC Bank ofera clientilor sai produse diverse si de calitate, urmarind cu precadere finantarea intreprinderilor mici si mijlocii, agriculturii, administratiilor publice locale si a acelor proiecte care contribuie la dezvoltarea economica si la crearea si mentinerea locurilor de munca.Cristian CiorneiSursa: Extras din Revista Educatia Financiara pe Intelesul Tuturor - numarul 8 Subiecte relevante economisire creditare educatie financiar-bancara Q & A