Malcolm X spunea ca "Educatia este pasaportul nostru pentru viitor, caci ziua de maine apartine celor care se pregatesc pentru ea de astazi".

Noi ce putem face pentru a deveni mai buni in acest domeniu si pentru a gasi un mod interactiv si atractiv de a-i face pe copii sa invete si sa-si aminteasca ce a insemnat acea experienta pentru ei?

Inainte de a incepe sa ii educam pe cei mici, este important sa lucram la educatia noastra, a adultilor.

Evenimentul "Liber la educatie sau educatie la liber?", organizat la Cluj de catre Mozaic Media, a reunit specialisti din diverse domenii care au discutat despre importanta educatiei financiare intai pentru noi ca adulti, pentru ca apoi sa transmitem si celor mici notiunile fundamentale.

Totodata s-a vorbit si despre importanta resetarii relatiei pe care fiecare dintre noi o avem cu banii pentru a duce la indeplinire misiunea dificila de a deveni modele sanatoase pentru copiii nostri, in special datorita convingerilor dar si ingrijorarilor si gandurilor care sunt impregnate adanc in subconstientul nostru si care ne influenteaza in mod semnificativ atitudinea fata de bani si de .

"Parintii sunt cele mai influente modele in vietile copiilor, iar acest fapt este valabil si atunci cand vine vorba despre puterea psihologica a banilor asupra lor", spunea Gáspár György.

Despre importanta educatiei financiare a vorbit si Sergiu Penciu, BCR. Acesta spunea ca statisticile cu privire la educatia financiara nu arata prea bine. Romania se situeaza pe locul 124 din 146 de tari din lume, ceea ce inseamna ca suntem needucati financiar.

El este de parere ca nu stim ce sa facem cu banii, nu stim sa economisim sau sa investim, nu stim sa avem grija de banii nostri.

"Daca nu stii cum sa ai grija de banii tai, acestia nu vor sta aproape de tine".

"Este foarte important sa ne punem bazele educatiei financiare, sa stim de unde sa pornim cand incepem educatia financiara. In absolut orice actiune in viata asta avem nevoie de bani, in absolut orice lucru intreprindem in viata se regaseste o baza financiara….Baza existentei noastre are legaturi financiare…"Educatia financiara este un mod de viata, se face intr-un mod permanent, constant si fara a avea evolutii sinusoidale"
, afirma Sergiu Penciu.

Este necesar sa constientizam ce inseamna educatia financiara si care este impactul acesteia in vietile noastre.

Sergiu Penciu a vorbit si despre proiectul BCR – "Scoala de bani", proiect care cuprinde carti de educatie financiara pentru copiii de gradinita, dar si materiale pentru adulti.

Citeste si: Educatie financiara: ne jucam si invatam

Modul in care relationam cu banii nu tine de cata matematica stim, ci de niste tipare comportamentale.

"Este important sa ne uitam la mecanismele cognitive pe care noi adultii le avem atunci cand vine vorba de a ne cheltui banii", spunea Raluca Zaharia Anton.

Iata cateva dintre mecanismele cognitive cand vine vorba de deciziile financiare:

Raluca Zaharia Anton: "Atunci cand muncim, este foarte important sa avem un sens al muncii noastre. Nu este suficient sa merg la munca fara sa inteleg semnificatia comportamentului meu (...) Daca munca mea este una semnificativa, dincolo de faptul ca merg la serviciu si muncesc pentru niste bani, fac ceva ce are o anumita semnificatie, voi tinde sa muncesc mai mult decat daca eu nu aloc o astfel de semnificatie comportamentului meu".

In prezentarea sa atragea atentia asupra faptului ca: "este important cat de mult muncesc". Aceasta spunea ca sunt niste studii foarte interesante facute pe mobilierul de la Ikea. Pentru ca are niste instructiuni complicate (si acesta este unul din motivele pentru care Ikea nu schimba produsele), se pare ca munca pe care cei care o duc atunci cand asambleaza mobila, face  ca produsul sa fie mai valoros, pentru simplul fapt ca muncesc mult pentru a avea un produs la final.

"Este valoros ce facem daca muncim mult pentru lucrul respectiv"
.

Motivatia reprezinta un alt mecanism interesant cand vine vorba de munca si bani. Studiile arata ca: "Eu vin sa iti cer sa ma ajuti cu ceva pentru ca am mare nevoie de ajutorul tau. Vei veni sa ma ajuti si esti motivat sa faci asta, chiar daca tu nu primesti nimic in schimb, pentru ca o faci pentru mine, vrei sa ma ajuti. La fel se intampla daca remuneratia este foarte mare (…) vin sa te rog sa ma ajuti cu un lucru si te platesc foarte bine.

Pe de alta parte, daca vin sa te rog sa ma ajuti cu ceva, iar banii pe care ii primesti sunt putini, motivatia scade foarte mult desi vorbim despre acelasi comportament: eu te rog sa faci acelasi lucru.

Daca banii pe care eu ti-i ofer, chiar daca sunt bani, sunt putini, va scadea foarte tare motivatia ta in a face comportamentele pe care eu te rog sa le faci. Deci, fie nu dam bani, fie dam foarte multi."


Amanarea recompensei - inseamna sa am abilitatea de a avea rabdare o perioada mai lunga de timp pentru o recompensa mai mare. Nici noi adultii nu suntem prea buni la treaba asta, imaginati-va copiilor cat le este de greu. Aceasta este una din cele mai mari cand vine vorba de preventie.

Cand vine vorba de bani, vom prefera o suma mai mica acum, decat o suma mai mare peste un an.

"Prefer sa primesc mai putini bani in momentul asta decat sa astept un an sa primesc o suma mai mare (…). Acesta este mecanismul prin care oamenii iau foarte multe credite. Suntem in perioada istorica in care suntem cei mai indatorati pentru ca un lucru care este in posesia noastra este mai valoros decat acelasi lucru care ar fi in posesia celuilalt. Voi cere mai multi bani pe casa mea cand o vand pentru ca este a mea decat voi fi dispus sa dau pe o casa identica, care este a altcuiva. Simplul fapt ca este al meu este mai valoros decat daca ar fi acelasi obiect in posesia altei persoane", spunea Raluca Anton.

Aceasta a amintit si de unul dintre cele mai frecvente mecanisme cognitive in business: "Daca am investit 3 ani intr-un business care nu produce, voi avea tendinta sa mai investesc inca 3 in acelasi business pentru ca deja am investit 3 ani.

Ca sa nu pierd investitia de 3 ani intr-un anumit business, ce–mi spune mintea? Daca ai bagat atatia bani in chestia asta, nu poti sa renunti acum.... desi, peste 6 ani, daca businessul nu functioneaza, suma de bani pe care o aloc este mai mare decat daca m-as fi oprit cu trei ani in urma".

Cum trebuie sa fie lucrurile este un alt mecanism care ne influenteaza atunci cand vine vorba sa cheltuim banii: "Eu pot sa am o inghetata pe care mi-am dorit-o foarte tare, dar daca inghetata respectiva nu are topping de ciocolata, inghetata nu mai are aceeasi valoare. (...) Daca in mintea mea un lucru ar fi trebuit sa fie de la inceput intr-un anumit fel si el nu este exact asa cum mi-am imaginat eu, scade foarte mult valoarea acelui lucru, chiar daca in esenta este ceea ce eu mi-am dorit sa am".

Stim ca o formulare buna bate un produs bun....si asta e valabil si pentru copii. (...) Stim ca dincolo de felul in care formulam, pentru noi conteaza cat de usor este un anumit comportament.

Percepem aceeasi informatie diferit, in functie de cum ne este prezentata.

Un alt mecanism cognitiv implicat in deciziile financiare este iluzia controlului. Am impresia ca mie nu mi se poate intampla (...). Este cel mai frecvent mecanism cognitiv in jocurile de noroc (...) am impresia ca eu pot sa controlez sansele. Daca lor li s-au intamplat toate aceste lucruri negative, mie nu mi se poate intampla, sigur eu sunt mai norocos, sigur eu am mai multe sanse sa controlez o anumita situatie decat ceilalti.

De multe ori, deciziile pe care le luam eronat, chiar daca avem date statistice in legatura cu un anumit comportament, vin din aceasta iluzie a controlului, pentru ca ma gandesc ca poate totusi mie nu o sa mi se intample ca celorlalti.

Competitia se refera la faptul ca de foarte multe ori preferam sa castigam 100 de dolari daca celalalt castiga 0, decat sa castigam 200 de dolari daca celalalt castiga 300.

"Imi doresc mai degraba ca celalalt sa nu aiba nimic, ca eu am ceva, decat sa aiba celalalt mai mult si eu mai mult decat as fi avut inainte." Acesta este un element important, mai ales cand vine vorba de copii.

Citeste artiole de educatie financiara pe FinZoom.ro

 Oana Moraru, consultant educational, afirma: "Tine de noi ca parinti sa ii ajutam pe copii sa fie constienti de nevoile lor de azi si de maine si ca … atunci cand noi alergam si ne executam sa indeplinim dorintele copiilor, de fapt ii privam de sansa de a deveni adulti responsabili".

Cand vorbim de relatia copiilor cu banii, vorbim despre relatia noastra cu starea de prosperitate, de bine.

Prima mare nevoie a oamenilor este sa aiba siguranta, predictibilitate si sa poata anticipa. Nevoia imediata si suprapusa peste cea de siguranta este cea de nou.

"Cred ca la baza relatiei noastre cu banii, viata, copiii ar trebui sa fie aceasta stiinta, magie pe care reusim sa o implinim, intre cat de lideri suntem in relatie cu ei si in propria viata, cat de bine stim care sunt cadrele, regulile, unde vrem sa ajungem, cum si cat de jucausi devenim in interiorul acestor cadre, cat de spontani, cate elemente de noutate si de miracol aducem".

Sa ne resetam relatia cu banii si sa devenim modele sanatoase pentru copiii nostri este o misiune dificila.

Toti vorbitorii au accentuat ideea conform careia educatia pe care le-o transmitem celor mici ar trebui sa plece in primul rand de la noi, adultii.