Ionut Balan
In povestile lui Ion Creanga cand se vorbeste de galbeni, se discuta de bani. Cel putin asa reiese din snoava "Punguta cu doi bani", in care boierul spune despre cocosul ce a gasit punguta: "Am sa-l dau in haznaua cu bani; poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in gat, s-a ineca si-oiu scapa de dansul".
Ciudat este insa ca noi stim astazi ca banii nu sunt monede de aur, precum galbenii, ci bucati de hartie (sau de polimer). Ce legatura are aurul cu banii?
De mult de tot, pe vremea cand politicienii nu tulburau echilibrul economic, banii circulau sub forma de lingouri si monede de aur.
Insa pentru a-i pastra in siguranta oamenii au inventat niste hartii care sa ateste proprietatea asupra banilor de aur, asa cum existau si certificatele asupra actiunilor pe care le mai vedem expuse prin targuri.
Asa au aparut niste titluri de proprietate asupra unor cantitati specificate de aur, depozitate la 
banci. Si coexistenta banilor propriu-zisi (monede de aur) si a substitutilor monetari (bilete de banca) nu afecta oferta totala de bani.
Problema este ca asa cum in limba romana li se spunea la bani galbeni, in limba franceza ei se numesc argent - argint. De ce se confunda bancnotele cu banii propriu-zisi am aflat, dar de ce vorbim de argint si nu tot de aur? Mai ales ca si in italiana la bani li se zice argenti. Iar una dintre cele mai mari 
banci spaniole poarta numele BBVA: Banco Bilbao Vizcaya Argentaria.
Pentru ca era bimetalism. Si in Romania a fost. Iar marturie sta faptul ca banilor nu li se spune doar galbeni, ci si arginti. Anul 1867 aduce infiintarea sistemului national monetar, instituind bimetalismul. Adica, leul era o moneda cu etalon 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur.
La inceputul-inceputului argintul si aurul au pornit de pe pozitii egale: 1 la 1. Dar in cadrul bimetalismului Legea lui Gresham a decis pastrarea aurului. Regula formulata de economistul englez in secolul XVI spune ca atunci cand doua monede circula concomitent pe o piata, publicul o va considera pe una buna si pe cealalta rea.