In vederea consolidarii regimului prudential aplicabil IFN-urilor, Banca Nationala a Romaniei a aprobat modificarea regulamentului BNR nr. 20/2009 privind institutiile financiare nebancare prin introducerea de criterii noi si cerinte de suplimentare.

Pe fondul dezintermedierii bancare, pentru prima data din anul 2011, ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10% si este pe un trend ascendent. In luna martie 2017, stocul de acordate de IFN-uri a fost mai mare cu 21,8% decat in luna martie 2015.

Ce s-a modificat in regulament?

Regulamentul impune cerinte de suplimentare, de 10 ori mai mari decat cerintele maxime actuale, pentru IFN-urile:
  1. la care volumul total al creditelor de consum nou acordate in ultimele trei trimestre depaseste 75.000.000 lei
  2. care vand in lei cu rate de anuala efectiva (DAE) peste: 
  • 32,5% (10* rata lombard BNR, acum de 3.25%) pentru creditele cu o scadenta mai mare de 90 de zile
  • 100% pentru creditele cu cu o scadenta intre 16-90 de zile
  • 200% pentru creditele cu o scadenta de pana la 15 zile
La indeplinirea oricareia dintre conditiile de mai sus, BNR trece IFN-ul din Registrul General, in Registrul Special si este supus supravegherii prudentiale a Bancii Nationale a Romaniei si trebuie sa aduca mai mult pentru fiecare acordat.

Atentie! IFN-ul trebuie sa asigure un de 67 de lei la fiecare 100 de lei imprumutati si la o rata a dobanzii anuale efective peste pragurile mentinonate.

Citeste si: CREDITE IFN: BNR IMPUNE LIMITE DE DAE


IFN-urile sunt institutii care acorda , dar care nu atrag depozite. Practic imprumuta mai departe banii actionarilor catre consumatori mai riscanti. De aceea este normal sa acorde mai scumpe decat bancile, fiindca isi asuma un risc mai mare. Sunt insa si IFN-uri care vand cu DAE de 7.000%, chiar si 20.000%, in cazul imprumuturilor pe termen scurt, pana in 30 zile.

Cum vad analistii propunerea de modificare a Regulamentului BNR

Irina Chitu, Director FinZoom.ro afirma ca "propunerea este binevenita, insa fara un studiu de impact (privind restructurarea activitatii IFN-urilor, care afecteaza atat angajatii acestora cat si clientii) si fara oferirea de solutii clientilor care acum apeleaza la IFN-uri (fiindca nu au de unde altundeva sa obtina un imprumut), s-ar putea sa vedem si consecinte negative, cum ar fi cresterea camatariei. Poate ca ar fi necesar ca si bancile sa se gandeasca la produse dedicate acestor consumatori in prezent nebancabili, produse cu costuri mai bune."

Citeste si: POSIBILE CONSECINTE ALE MODIFICARILOR REGULAMENTULUI BNR PRIVIND IFN-URILE

IFN-urile isi asuma mai multe riscuri?

IFN-urile acorda mai aparte (in sensul ca se adreseaza persoanelor cu venituri majoritar sub medie, care au deja dificultati in gestionarea obligatiilor de plata curente, oferindu-le negarantate pe termen foarte scurt).

Avand in vedere categoria careia se adreseaza, aceste institutii isi asuma un grad de risc mai mare, evidentiat si prin costurile pe care debitorii trebuie sa le suporte, respectiv rate mai mari de (DAE) practicate fata de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate si acordate, preponderent, pe termen mediu si lung.

Acest lucru conduce la riscuri ridicate care pot avea efecte negative asupra stabilitatii financiare.

De ce este nevoie de limitarea gradului de indatorare?

La fel ca si bancile, IFN-urile tin cont de gradul total de indatorare (cat la suta din venitul disponibil poate fi rata la credit), calculat in functie de profilul de risc al clientului. In prezent acesta poate depasi chiar si procentul de 80%.

Citeste si: FINZOOM.RO: COMPARATIE GRAD DE INDATORARE SI CHELTUIELI DE SUBZISTENTA LA IMPRUMUTURI DE LA BANCI SI IFN-URI [VIDEO]

Indicii interbancari au depasit perioada minimelor istorice, dobanzile au intrat pe un trend ascendent si romanii sunt destul de indatorati.

Daca aceasta tendinta va continua, Banca Nationala a Romaniei poate interveni prin reconfigurarea regimului prudential aplicabil sectorului institutiilor financiare pentru a putea gestiona eficient riscurile.

La acordarea unui , orice trebuie sa se asigure ca debitorii pot face fata oricarei situatii nefavorabile ce poate aparea in piata (cresteri ale ratei dobanzii, a cursului de schimb sau scaderea venitului disponibil) si ca gradul de indatorare nu depaseste un anumit prag.

Chiar daca mentinerea unui grad adecvat de prudenta poate diminua accesul la creditare al persoanelor cu venituri reduse si foarte reduse (sub salariul minim pe economie), acest lucru ofera o protectie suplimentara consumatorilor in cazul aparitiei unor socuri. O limitare a gradului de indatorare ar insemna pe langa sume mai mici si poveri mai mici. Bancile ar putea fi obligate sa dea care sa nu depaseasca 35-40% din venitul celor care se imprumuta.

Citeste si: CONSECINTELE LIMITARII GRADULUI DE INDATORARE - [VIDEO]