• Situatia macroeconomica a Romaniei este buna, dar riscurile la adresa macrostabilitatii raman semnificative. 
• Cresterea economica este sustenabila, in sensul acoperirii excesului de cerere preponderent din oferta interna. 
• Riscul deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente se mentine la un nivel ridicat, fiind in usoara crestere fata de Raportul precedent. 
• Riscul de contagiune din sectorul bancar a continuat sa se reduca, diminuarea finantarii externe fiind compensata prin cresterea depozitelor locale. 
• Solvabilitatea sectorului bancar este ridicata, lichiditatea continua sa fie adecvata, iar profitabilitatea s-a consolidat. 
• Bancile au continuat sa isi curete bilantul de
  
  credite neperformante. 
• Stocul de
  
  credite in lei este majoritar si tendinta este de consolidare. 
• Disciplina la plata a companiilor nefinanciare s-a deteriorat. 
• Distributia depozitelor populatiei arata un grad ridicat de inegalitate. 
• Politica macroprudentiala are rol de intarire a rezistentei sistemului financiar la socuri adverse.

Romania are un sistem bancar robust si o situatie macroeconomica buna.

Spre deosebire de raportul stabilitatii financiare publicat in aprilie, in editia din decembrie se mentioneaza ca stabilitatea financiara a Romaniei s-a mentinut robusta, economia inregistrand una dintre cele mai mari rate de crestere la nivel european .

In prima jumatate a anului 2016 consumul intern a crescut cu 4,5 miliarde de euro, in timp ce deficitul balantei comerciale de bunuri din contul curent a crescut cu 1,2 miliarde de euro.

Dinamica inregistrata de catre consumul populatiei in 2016 s-a reflectat si in evolutia sectorului activitatilor comerciale asociate consumului populatiei si a sectorului de transport.

S-a mentinut evolutia investitiilor observata in anul 2015.

Absorbtia fondurilor europene s-a ameliorat, dar mai poate fi imbunatatita.

Totodata, se precizeaza ca a fost stabilizata datoria publica si datoria externa.

Riscurile la adresa stabilitatii financiare s-au diminuat, dar raman totusi semnificative

Desi riscurile sunt prezente, Romania are o crestere economica ridicata, un deficit de

cont curent sustenabil si o datorie externa in scadere. Aceasta situatie se datoreaza accelerarii consumului populatiei ca rezultat al cresterilor salariale si a masurilor de natura fiscala aplicate in acest an.

Principalele riscuri la adresa stabilitatii financiare

Raportul evidentiaza ca stabilitatea financiara a Romaniei se confrunta cu doua riscuri sistemice ridicate, doua riscuri sistemice moderate si unul redus.

Riscuri sistemice ridicate sunt:

• Riscul deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente
• Cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar, cu implicatii asupra solvabilitatii sectorului bancar

Riscul deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente

Acest risc se mentine la un nivel ridicat si este in usoara crestere fata de Raportul precedent.

Incertitudinile privind cresterea economica la nivel global si starea sistemului financiar international ii determina pe investitori sa faca plasamente cat mai putin riscante. O schimbare brusca a perceptiei investitorilor privind economiile emergente poate pune rapid presiune pe economia Romaniei, motiv pentru care este esentiala pastrarea unui nivel adecvat al rezervei internationale a tarii si o conduita prudenta a mixului de politici macroeconomice.

In prezent, Romania are o pozitie stabila intrucat nevoia de finantare externa este gestionabila. Costurile acestei finantari sunt in scadere, riscul de contagiune redus, iar rezerva financiara in valuta la dispozitia Ministerului Finantelor Publice este consistenta.

Cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar, cu implicatii asupra solvabilitatii sectorului bancar

Fata de raportul precedent se apreciaza ca riscul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar a scazut semnificativ in intensitate, dar procesul legislativ continua. Atat legea privind darea in plata (Legea 77/2016-intrata in vigoare in mai), cat si legea conversiei creditelor din franci elvetieni in lei (aprobata de parlament, dar nepromulgata de Presedinte ) au fost atacate la Curtea Constitutionala.

Ce prevad aceste legi ?

Legea darii in plata - permite stingerea obligatiilor debitorilor avand

credite in valoare de pana la 250.000 euro prin transferarea catre creditor a bunului imobiliar cu care s-a garantat finantarea.

Legea conversiei creditelor propune convertirea in moneda nationala la curs istoric a oricarui

credit in franci elvetieni, indiferent de valoare sau de gradul de indatorare al debitorului.

Decizia Curtii Constitutionale reduce semnificativ riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar:

• Legea nr. 77/2016 privind darea in plata nu poate deroga de la Codul Civil, se poate aplica doar in cazuri exceptionale, in care au intervenit circumstante neprevazute 
• Simpla scadere a valorii bunului imobiliar nu poate fi un motiv pentru darea in plata 
• Cazurile trebuie judecate individual, iar instanta va decide daca in fiecare caz in parte au fost circumstante exceptionale

• Incertitudini privind constructia bugetara
• Riscul provenind din provocarile cu care se confrunta spatiul comunitar: parasirea UE de catre Marea Britanie (Brexit), criza imigrantilor, vulnerabilitati nesolutionate (ex: criza datoriilor suverane din unele tari membre zonei euro).

Incertitudini privind constructia bugetara

Acest risc s-a materializat partial. La finalul anului deficitul bugetar va fi mai mare decat in 2015, dar mai mic decat nivelul prevazut initial. O incertitudine semnificativa este legata de bugetul pentru anul 2017. Elementele esentiale pentru mentinerea echilibrelor economice si sprijinirea stabilitatii financiare sunt: consolidarea politicilor bugetare responsabile si evitarea unui comportament prociclic al mix-ului de politici macroeconomice.

Riscul provenind din provocarile cu care se confrunta spatiul comunitar: parasirea UE de catre Marea Britanie (Brexit), criza imigrantilor, vulnerabilitati nesolutionate (ex: criza datoriilor suverane din unele tari membre zonei euro)

Rezultatul negocierilor privind iesirea Marii Britanii din UE este extrem de incert, iar primele urmari ale incertitudinilor sunt deja vizibile: de la referendum si pana in decembrie 2016 moneda britanica a pierdut 9% din valoare fata de euro si 14% fata de dolarul american.

Pentru Romania forma si amploarea implicatiilor Brexit-ului sunt greu de estimat, dar va trebui ca si ea sa isi calibreze politicile pe termen mediu si lung cu provocarile cu care se confrunta spatiul comunitar.

In categoria riscurilor sistemice reduse intra riscul de

credit asociat stocului de

credite in valuta, in situatia materializarii riscului de deteriorare a increderii investitorilor.

Pe masura ce conditiile de creditare in lei se amelioreaza, stocul de

credite in valuta inregistreaza o tendinta de diminuare. Efectele pozitive ale acestei ajustari structurale a creditarii includ imbunatatirea mecanismelor de transmisie a politicii monetare.

Riscul asociat creditelor in valuta este corelat cu o eventuala materializare a riscului de deteriorare a increderii investitorilor, care ar putea antrena deprecierea leului.

Sistemul bancar romanesc are capacitatea de a gestiona evolutiile nefavorabile. Pe fondul mentinerii unui grad de acoperire a pierderilor cu provizioane peste valoarea medie din UE se inregistreaza un nivel ridicat al ratei solvabilitatii (18,8% in septembrie 2016), profitabilitatea s-a consolidat, lichiditatea nu reprezinta o constrangere pentru

banci, s-a diminuat rata creditelor neperformante cu 3,5 puncte procentuale in primele 9 luni ale anului.

Articole similare

Subiecte relevante