• 2 riscuri sistemice severe:
  • cresterea incertitudinii la nivel global si reducerea rapida a increderii investitorilor in economiile emergente
  • deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii si a costului de finantare a deficitului bugetar.
• 1 risc sistemic ridicat:
  • riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar -bancar.
• 2 riscuri sistemice moderate:
  • riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental
  • riscul privind accesul la finantare a economiei reale.

Citeste si: Romanii au economisit in pandemie. Recomandari de economisire si investire

Riscul privind cresterea incertitudinii la nivel global si reducerea rapida a increderii investitorilor in economiile emergente

Asteptarile privind evolutiile economice si riscurile la adresa stabilitatii macrofinanciare au inregistrat o corectie semnificativa la nivel global, comparativ cu evaluarile anterioare. Nivelul mare de incertitudine privind evolutia viitoare a acestora a determinat turbulente semnificative pe pietele financiare internationale si inasprirea temporara a conditiilor financiare si a fenomenelor de tip flight to safety si de retragere a lichiditatii, in special de pe pietele de finantare pe termen scurt.

Principalele

banci centrale au redus ratele de politica monetara si au extins masurile de furnizare de lichiditate prin noi scheme de cumparare de active si linii swap cu alte

banci centrale.

Raportul BNR asupra stabilitatii financiare releva faptul ca pietele emergente au fost cele mai afectate si de fenomenele de tip flight to quality. Scaderile de preturi au fost insotite de majorarea rapida a primelor de risc, iesiri importante de capital si de deprecieri ale monedelor.

Cresterea la un nivel sistemic a riscului de

credit poate conduce la retrogradari in categoria nerecomandata investitiilor pentru segmentul corporatiilor, cu efecte negative pentru investitori, dar si cu o potentiala amplificare a canalului de vanzari accelerate.

Evolutiile de pe plan international pot avea consecinte importante atat asupra sistemului financiar autohton, cat si la nivelul capacitatii de finantare a deficitului bugetar in crestere, se arata in Raportul BNR.

Compara Credite Ipotecare pe FinZoom.ro

Riscul privind deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii si a costului de finantare a deficitului bugetar

Pentru anul 2020 se previzioneaza sa se inregistreze o contractie semnificativa (de pana la 6%) a cresterii economice, ca urmare a efectelor atat de natura cererii, cat si de cea a ofertei induse de pandemia COVID-19, urmata insa de o revenire a dinamicii PIB in teritoriu pozitiv in anul 2021.

Soldul bugetar si deficitul de

cont curent s-au deteriorat ca urmare a implementarii in Romania a unor politici fiscale si de venituri expansive intr-o perioada de avans economic.

Avand in vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar inainte de izbucnirea pandemiei, politicile prociclice au diminuat capacitatea statului de a interveni in contextul unor evolutii nefavorabile ale activitatii economice, generate de pandemia COVID-19.

Se apreciaza ca o colectare deficitara a veniturilor bugetare si o pondere ridicata a cheltuielilor rigide in veniturile fiscale reprezinta vulnerabilitati structurale care ingreuneaza procesul de consolidare fiscala. De aceea, este necesara utilizarea eficienta a resurselor, astfel incat revenirea din criza actuala sa se realizeze cat mai rapid.

Cresterea deficitului bugetar a fost unul dintre principale motoare ale adancirii deficitului de

cont curent din ultimii ani, relaxarea fiscala ducand la o crestere a veniturilor populatiei peste capacitatea ofertei interne.

Acoperirea necesarului de finantare privind cheltuielile statului este una dintre cele mai mari provocari ale anului 2020. Pentru asigurarea lichiditatii necesare finantarii cheltuielilor statului si economiei reale, BNR a adoptat o serie de masuri care au contribuit la imbunatatirea conditiilor de finantare pe piata interna:

• a redus rata dobanzii de politica monetara de la 2,5% la 1,75%
• a sporit considerabil volumul operatiunilor repo efectuate pe baze bilaterale si a initiat cumpararea de titluri de stat de pe piata secundara in vederea asigurarii lichiditatii necesare pentru finantarea Ministerului Finantelor Publice.

Desi agentiile de rating au pastrat evaluarea datoriei publice romanesti in categoria de

investitii, perspectiva a fost modificata la negativa. In perioada urmatoare este necesara implementarea unor masuri de consolidare fiscala credibile, acest lucru fiind esential pentru asigurarea accesului la finantare pe pietele externe la costuri sustenabile si evitarea unei ajustari abrupte la nivel intern. Acest aspect este cu atat mai important in conditiile cresterii incertitudinii la nivel global si ale reducerii rapide a increderii investitorilor in economiile emergente, tendinte care se constituie, de altfel, in primul risc de natura severa pentru stabilitatea financiara din Romania.

Riscul privind cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar-bancar.

Intensitatea ridicata a acestui risc este indusa de modificarea cadrului legislativ in care bancile isi desfasoara activitatea.

Fara derularea unor studii de impact asupra sectorului bancar si cu o sfera larga de aplicare, riscurile asociate promovarii unor initiative legislative venite in sprijinul debitorilor care se confrunta cu dificultati cauzate de raspandirea pandemiei pot majora hazardul moral si pot avea efecte negative majore asupra situatiei prudentiale si capacitatii de creditare a institutiilor de

credit, precum si asupra accesului la finantare al firmelor si populatiei. Un impact major asupra sectorului bancar au avut initiativele legislative care au vizat modificarea legii Darea in plata (77/2016) sau reglementarea unor plafoane asupra dobanzii anuale efective (DAE) pentru creditele acordate persoanelor fizic.

Citeste si: 50 de legi impotriva finantarii economiei romanesti

Bancile trebuie sa isi poata indeplini adecvat rolul de a finanta firmele, populatia si sectorul guvernamental pentru o redresare cat mai rapida din criza actuala.

"Este dificil ca bancile sa indeplineasca concomitent atat obiectivul de intermediere financiara, cat si pe cel de sustinere a debitorilor indiferent de situatia financiara a acestora, fiind necesara o tintire adecvata a masurilor de acest gen, prin evitarea hazardului moral si prin asigurarea unui echilibru intre interesele debitorilor si cele ale deponentilor. De altfel, FMI recomanda ca masurile de sprijinire sa fie implementate la timp, intr-o maniera tintita si sa aiba un caracter temporar", se arata in Raportul BNR privind stabilitatea financiara.

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental este cotat ca fiind un risc moderat. In noul context economic, influentat de gestionarea efectelor pandemiei, este de asteptat ca indicatorii relevanti pentru calitatea activelor sa isi tempereze convergenta catre categoriile de risc redus si chiar sa isi reia trendul spre grupe de risc mai ridicat atat pe segmentul companiilor nefinanciare, cat si pe cel al populatiei, asemanator evolutiei care se estimeaza pentru intregul sector bancar european.

Ca urmare a impactului pandemiei, presiunile cele mai ridicate in cazul companiilor se resimt la nivelul lichiditatii acestora, in conditiile in care veniturile pot inregistra ajustari importante. Daca la finalul primei jumatati a anului 2019 lichiditatea firmelor se situa la un nivel relativ confortabil, aceasta a inregistrat o usoara imbunatatire in ultimul an.

"Utilizand cele mai lichide active (fara stocuri si fara creante), firmele au, in medie, capacitatea de a isi continua activitatea pentru un interval de 34 de zile. In lipsa unui management adecvat al lichiditatii la nivelul companiilor, dificultatile inregistrate pe acest palier se pot translata in

probleme de solvabilitate. Aceste evolutii pot fi amplificate de faptul ca, intr-o proportie majoritara, datoriile firmelor din Romania au scadenta pe termen scurt (64 la suta din total, iunie 2019), dar si de numarul important de companii cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementata.

Impactul negativ asupra lichiditatii si solvabilitatii companiilor se poate translata si asupra sectorului bancar, prin majorarea ratelor de nerambursare, in conditiile in care aproximativ 44% din portofoliul corporativ de

credite este reprezentat de firme care au valori subunitare ale lichiditatii generale, iar circa 42% din imprumuturi sunt acordate companiilor care au un nivel mai ridicat de indatorare (respectiv o pondere a datoriilor in active de peste 75%)", se arata in raport.

Se apreciaza ca in perioada urmatoare efectele economice ale pandemiei COVID-19 se vor rasfrange si asupra pozitiei bilantiere a sectorului populatiei, atat pe canalul avutiei nete, ca urmare a deteriorarii conditiilor de pe piata imobiliara si cea de capital, cat si din perspectiva diminuarii veniturilor.

Diversificarea avutiei populatiei catre alte clase de active reduce impactul unor socuri negative pe piata imobiliara. Daca in 2008 indicatorul pret/venit arata ca o persoana cu un venit mediu putea cumpara o locuinta in aproximativ 22 de ani, in luna decembrie 2019 locuinta putea fi cumparata in aproximativ 6 ani, evolutie care demonstreaza o crestere a preturilor rezidentiale mult mai lenta comparativ cu puterea de cumpararea a populatiei.

Debitorii care inregistreaza un grad de indatorare mai ridicat sunt caracterizati de o rata de neperformanta mai mare, acestia putand fi afectati intr-o masura mai semnificativa de impactul pandemiei. Dificultatile potentiale ale acestei categorii pot avea impact si asupra sectorului bancar (imprumuturile in derulare in acest caz reprezinta aproximativ 31% din totalul expunerilor pe sectorul populatiei).

Mentinerea unui grad de indatorare prudent in perioadele de expansiune economica permite debitorilor sa absoarba potentiale evolutii negative atunci cand economia scade.

Masura BNR de evitare a supraindatorarii persoanelor fizice, prin diminuarea gradului de indatorare, a avut ca efect limitarea cresterii probabilitatii de nerambursare.

Prin facilitatile oferite debitorilor afectati de pandemia COVID-10 (posibilitatea suspendarii platii ratelor sau flexibilizarea cadrului de reglementare), evolutiile negative asupra capacitatii populatiei de rambursare a creditelor sunt atenuate, insa efectele sunt temporare si nu conduc neaparat la o rata de plata mai redusa pentru debitori, pe termen lung.

Citeste si: Solutiile bancilor de amanare rate si solutia OUG 37 [VIDEO]

Decizia BNR de scadere a ratei de dobanda de politica monetara a avut ca efect scaderea costurilor de finantare, ceea ce a contribuit la ameliorarea capacitatii de rambursare a imprumuturilor.

Riscul privind accesul la finantare a economiei reale.

In Romania, gradul de intermediere financiara se mentine la cel mai scazut din perspectiva europeana. Se asteapta ca ca bancile sa isi ajusteze planurile de creditare a economiei pentru a acomoda lichiditatile neincasate la timp, dar si ca urmare a unei posibile diminuari a cererii de finantare.

Pandemia COVID-19, inceputa in luna martie 2020, a determinat inasprirea standardelor de creditare, atat pentru populatie, cat si in cazul IMM-urilor si al corporatiilor. 

Estimarile bancilor pentru urmatorul trimestru sunt de continuare a tendintei de inasprire a standardelor de creditare pe segmentul populatiei si companiilor, dar si o reducere a cererii pe ambele segmente. Comparativ cu Romania, la nivelul zonei euro tendinta de inasprire a standardelor de creditare este mai redusa pentru companiile nefinanciare, iar cererea firmelor de noi finantari este in crestere pe fondul presiunilor de lichiditate.

Citeste si: Sondaj BNR: Preturile locuintelor au crescut in T1 2020, insa cererea a scazut. Se inaspresc conditiile de creditare

Bancile au rolul de a asigura lichiditatea necesara finantarii economiei reale si a cheltuielilor statului prin mentinerea prudentei in gestionarea riscurilor. De aceea, este important sa existe politici macroprudentiale proactive care sa construiasca de timpuriu, in perioadele de expansiune economica, rezerve adecvate de capital si lichiditate pentru a fi utilizate atunci cand evolutiile nefavorabile se vor manifesta (din acest punct de vedere, sectorul bancar autohton a intrat pregatit pentru a gestiona efecte de intensitate medie - ridicata generate de pandemia COVID -19).

Riscurile asupra stabilitatii financiare, deja amplificate de impactul pandemiei COVID-19, pot fi majorate si de interactiunile cu vulnerabilitatile structurale existente la nivelul economiei Romaniei (disciplina scazuta la plata in economie si vulnerabilitati in bilantul firmelor, nivelul scazut al intermedierii financiare, problema demografica).

Articole similare