Ionut Balan Ionut Balan

Jean - Claude Juncker afirma ca Marea Britanie spune doar ceea ce nu vrea. Este o noua incercare din partea presedintelui Comisiei Europene de a "modela" opinia publica, mai ales ca Regatul Unit nu se astepta ca sa devina tinta unui razboi mediatic cu ocazia Brexitului. Probabil ca si-ar fi dorit sa poarte negocieri pe reperele pietei comune, libera circulatie a capitalurilor, bunurilor si fortei de munca.

Dar in loc de asta, Comisia Europeana a marsat ca viitoarea granita a Uniunii sa fie stabilita in insula Irlanda, care, traditional, e o zona de influenta britanica. Dupa care a mai turnat gaz peste foc si cu Scotia, ceea ce a constituit un "atentat" evident la integritatea Regatului. Deci in loc sa se discute in cheia nu va mai dam bani pentru europne, ce va putem oferi in schimb ca sa ramanem prieteni, UE a preferat sa destabilizeze. Ce reactie se astepta sa aiba UK?

Iar atacurile din media sau chestiunea irlandeza palesc pe langa provocarile privind relocarea capitalurilor din spatiul insular, mai ales in contextul in care Regatul Unit participa activ la diviziunea muncii din Uniunea Europeana, livreaza produse high-tech si cumpara mancare.

Da, numai ca firmele care pleaca din Marea Britanie merg in Olanda, nu in Germania sau Franta. E o forma de hedging. Se relocheaza intr-un loc de unde pot reveni usor, intr-un mediu competitiv si cu infrastructura similara.

In masura in care acestea se vor intoarce peste doi ani in Regatul Unit atat Olanda, cat si Franta vor avea probleme de stabilitate. Prima tara fiindca se vor opri proiecte in derulare, cea de doua pentru ca dupa scaderea cererii pentru produsele sale si substituirea cu unele din America de Sud este posibil ca cererea sa se reia. In timpul acesta, Franta se va uita cu invidie catre o Anglie ce nu se va confrunta cu dificultatile pe care le-a anticipat, dar si la o Germanie ce nu va fi afectata.

E destul de clar, iesirea Marii Britanii fara acord poate genera o schisma la nivel politic in UE, dar care n-ar fi decat rezultatul proastei metode de a negocia Brexitul. Teoretic, lira sterlina ar trebui sa se deprecieze, dar daca n-o face inseamna ca cei care pleaca din Regat nu neaparat ies din moneda, poate chiar o cumpara. Este posibil ca ei sa fi realizat ca renuntarea la barierele vamale de catre UK sa constituie un avantaj mai mare decat reducerea importurilor si atunci sa prefere sa achizitioneze lira. Cu precizarea ca, exceptand Germania - tara fara deficite, toate celelalte state UE nu sunt interesate de un euro tare.

Si poate ca totusi moneda britanica se va deprecia pana la urma, cand se va produce fenomenul invers, de intoarcere a capitalurilor in Regatul Unit. Pana atunci insa putem asista la o disputa puternica Germania – restul zonei euro privind o moneda europeana puternica sau slaba. Dar ceea ce conteaza cel mai mult este ca UK nu va fi trasa pe sfoara cu europarlamentarele. Din punct de vedere institutional Marea Britanie functioneaza foarte corect. Parlamentul nu cedeaza santajului UE, in special in chestiunea Irlandei.