Pe 20 februarie 2014 a avut loc la BNR masa rotunda cu tema "Lichiditati exista, ce facem cu ele?"

De ce la BNR? Deoarece BNR este cea care urmareste lichiditatea din intreaga piata, din trezoreria statului si din trezoreriile bancilor. Bancile au o informatie asimetrica asupra lichiditatii din piata - spune Valentin Lazea, economist sef BNR.

Instrumente de gestionare adecvata a lichiditatilor folosite de BNR sunt: facilitatea de

depozit, operatiuni cu titluri de stat (REPO), vanzare-cumparare de valuta, modificarea rezervelor minime obligatorii (RMO). BNR isi pastreaza deschise aceste optiuni si in perioada urmatoare.

Evolutia lichiditatilor in ultimele luni - George Deaconeasa, director adjunct, Directia Operatiuni de piata, BNR

Am inceput anul 2013 cu un deficit de lichiditate. In lunile ianuarie-martie, BNR a facut injectie de lichiditate in piata, majorand constant nivelul lichiditatii prin operatiuni REPO saptamanale, astfel ca o imbunatatire a nivelului lichiditatii s-a inregistrat inca din luna martie 2013. Din a doua parte a anului avem chiar un exces de lichiditate, pronuntata spre sfarsitul anului 2013.

In Romania inca sunt rate mari ale rezervei minime obligatorii RMO (12% la lei si 18% la valuta din ianuarie 2014), comparativ cu Cehia, Polonia unde sunt de aproximativ 2% atat pentru moneda nationala, cat si pentru valuta. Rate mici ale RMO au si Ungaria, Bulgaria, Croatia, iar Romania doreste sa ajunga treptat la RMO la nivel European.

Cauze ale excesului de lichiditate

Lichiditatea mare existenta acum pe piata se datoreaza:

1. Emisiunilor de obligatiuni pe piata internationala: 1500 milioane USD (luna februarie 2013), 1500 milioane EUR (septembrie), 500 milioane EUR (octombrie)
2. Absortiei fondurilor structurale si de coeziune: gradul de absorbtie a crescut in 2013 de la 14.92% la 33.47% (ma mult decat dublu)
3. Fondurilor atrase de stat - mai ales in partea a doua a anului 2013
4. Operatiunilor BNR de injectie de lichiditate REPO (la inceputul anului si aproape deloc dupa august 2013)
5. Facilitatii de
   
   depozit accesate la BNR - au inceput sa creasca volumele din luna iunie 2013 si mai ales spre sfarsitul anului (si apoi in ianuarie 2014 cand s-au redus ratele RMO si bancile au dispus de mai multa lichiditate, pe care au plasat-o in
   
   depozite la BNR)

1. Evolutia ROBOR - pe fondul lichiditatii excesive ROBOR a scazut semnificativ, ajungand foarte aproape de nivelul de dobanda la facilitate de depozit
2. Variatia randamentelor titlurilor de stat - la aceasta a contribuit, incepand cu ianuarie 2013, interesul nerezidentilor pentru titlurile de stat romanesti si ca urmare a includerii obligatiunilor romanesti in indicele GP Morgan
3. Expansiunea de
   
   credit destul de slaba in 2013 - foarte multa lichiditate s-a depozitat de catre
   
   banci la BNR, nu si-a gasit locul in
   
   credit. De asemenea, bancile au preferat sa-si plateasca datoriile catre bancile mama si sa-si diminueze expunerile (asa numitul proces de deleveraging).

Acum, in februarie 2014, deja nu mai vorbim de lichiditate excedentara in piata, dar sunt semne ca va creste din nou, datorita faptului ca Trezoreria va continua sa primeasca fonduri europene.

Ce fac bancile cu acest exces de lichiditate?

In contextul in care bancile comerciale pot plasa excedentul in

depozite la BNR cu dobanda foarte redusa, de doar 0,5%, nu ar fi mai interesanta reluarea si cresterea creditarii?

Mihai Bogza (presedintele CA Bancpost) spune ca facilitatea de

depozit BNR nu a constituit o preferinta niciodata, decat poate pentru un excedent temporar, pe termen scurt. Pentru excedentul structural trebuie avut in vedere costul de oportunitate al lichiditatii.

Sunt doua solutii pe partea de pasive ale bancii: o solutie este rambursarea anticipata a creditelor pe care le are banca (catre bancile mama sau alti creditori), cea de-a doua solutie fiind reducerea dobanzii la

depozite pentru clienti (persoane fizice si juridice).

Solutiile pentru cresterea nivelului activelor unei

banci sunt: 1) cresterea volumului creditelor, 2)

investitii in titluri de stat (romanesti si internationale) si 3)

investitii mari, in cladiri, sistem informatic, bancomate etc.. La sfarsitul lunii ianuarie 2014 investitiile in titluri de stat reprezentau 37% din nivelul creditului neguvernamental.

Bani pentru a da

credite exista, dar nu avem cerere bancabila

In ceea ce priveste creditele, problema este ca nu avem cerere bancabila. Clientii bancabili, care sa se incadreze pentru a lua un

credit, se gasesc foarte greu.

Gradul de intermediere financiara,

credite in PIB, este foarte mic in Romania - deci loc este de crestere, la nivel macro. La nivel micro este insa invers - romanii sunt supraindatorati. Si la nivelul firmelor, raportul datorie / capital propriu este de 200% (fata de 100% in Europa).

Sunt si

banci care au crescut creditarea in ultimii ani, de exemplu Banca Transilvania cu 9% in 2013. Banca Transilvania a fost activa pe partea de creditare a companiilor - potrivit directorului general adjunct al Bancii Transilvania, Luminita Runcan - 70% din

credite au fost acordate pentru capital de lucru si 10-12% pentru

investitii, iar masuri fiscale si un optimism mai mare din partea companiilor ar schimba proportia mai mult in favoarea investitiilor.

Articole similare

Subiecte relevante