Majoritatea romanilor au o perceptie pozitiva despre sectorul privat, cei mai multi dintre acestia gandindu-se la dezvoltare/progres.

Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Novel Research pentru Provident Financial Romania in octombrie 2017, pe un esantion reprezentativ de 1.002 respondenti din Romania, 7 din 10 romani cred ca prezenta companiilor multinationale pe teritoriul Romaniei este importanta si se traduce prin infuzie de in economie, imbunatatirea standardului de viata si locuri de munca.

Totodata, exista un segment de populatie de 27,8% care vede in sectorul privat exploatare: salarii mici / saracie, munca multa, sclavie / subjugare / supunere etc., insa nu pun toata incarcatura negativa pe seama reprezentantilor sectorului privat ci si pe contextul social, vorbind despre sectorul privat ca fiind victima sistemului: defavorizat/ fara sprijinul statului, subjugat de taxe, se chinuie sa supravietuiasca.

Perceptia despre sectorul public-privat

Romanii considera ca ambele sectoare isi platesc taxele la timp.

Care sunt responsabilitatile asociate fiecarui sector?

In ceea ce priveste aspectele de care ar trebui sa se preocupe mai degraba sectorul public acestea ar fi, in special: crearea de locuri de munca, dezvoltarea profesionala a resurselor umane, inovarea produselor si serviciilor, oferirea de conditii mai bune de munca/mediu mai placut, dar si salarii mai bune.

Pentru sectorul public cele mai importante aspecte ar fi: echitatea sociala, grija fata de mediu sau chiar viitorul Romaniei si dezvoltarea infrastructurii locale.

Cat de importante sunt multinationalele in economie?

"Multinationalele au un rol foarte important in economie, insa impactul lor este rareori cuantificat. De aici a pornit ideea acestui raport, care foloseste un model economic testat si validat la nivel international. Separat de impactul pe care il generam in economie, exprimat in termeni de valoare adaugata si locuri de munca create, Provident joaca un rol esential in piata creditului de consum din Romania. Infrastructura noastra ne permite sa deservim in mod convenabil si clientii din zonele rurale, unde accesul traditional la este fie foarte scump, fie nu exista. In plus, deschidem accesul pe piata serviciilor financiare pentru o categorie semnificativa de consumatori, ajutandu-i sa creeze un istoric de creditare si stimuland responsabilitatea si incluziunea financiara", declara Viktor Boczán, CEO Provident Romania.

De retinut este ca 35,6% dintre respondenti considera companiile multinationale ca fiind importante si 35,3% fiind foarte importante pentru economia tarii noastre.

In ceea ce priveste perceptia din sectorul public si privat aceasta este putin diferita, astfel:
  • In sectorul privat 39,6% le considera ca fiind foarte importante, 33,9% ca fiind importante si numai 22,2% oarecum importante
  • In sectorul public ordinea se schimba: doar 32% le considera foarte importante si o proportie mai mare (38,2%) ca fiind importante in timp ce 22,4%le considera oarecum neimportante.
Pentru 75,9% dintre respondenti prezenta multinationalelor in Romania inseamna crearea locurilor de munca, iar 70,8% afirma ca inseamna transfer tehnologic. Daca 66,9% dintre respondenti apreciau ca multinationalele contribuie la imbunatatirea standardului de viata in comunitatile locale unde isi desfasoara activitatea, 63,6% considerau ca aceastea fac infuzie de in economia romaneasca.

Amprenta economica a Provident in Romania

Conform unui studiu Civitta realizat pentru Provident Romania, care analizeaza impactul direct, indirect si indus in economie si in societate, acesta a fost cuantificat la 270 de milioane de euro in mod direct, 661 de milioane de euro in mod indirect si 3,8 miliarde de euro in mod indus. Astfel, impactul total al Provident in economia romaneasca a fost in perioada 2006 - 2016 de 4,7 miliarde de euro.

Valoarea adaugata de Provident (270 milioane euro) in perioada 2006-2016 echivaleaza cu peste un milion de alocatii acordate copiilor timp de un an sau cu aproximativ 200.000 de pensii acordate intr-un an (min 115 euro/ luna).

Provident si imprumuturile

In cei 11 ani de activitate, Provident a avut un impact important in economie, acordand, in total, de aproape 1 miliard de euro.

Imprumuturile acordate anul trecut reprezinta circa 20% din totalul creditelor de consum oferite de IFN-urile din Romania.

Restrictii impuse de BNR

Acum, Banca Nationala a Romaniei impune limite de DAE in vederea consolidarii regimului prudential aplicabil IFN-urilor. Aceasta a aprobat modificarea regulamentului BNR nr. 20/2009 privind institutiile financiare nebancare prin introducerea de criterii noi si cerinte de suplimentare.

In articolul BNR A APROBAT REGULAMENTUL CU RESTRICTII PENTRU IFN-URI prezentam principalele modificari din Regulamentul BNR in ceea ce priveste cerintele de suplimentare pentru IFN-urile :
  1. la care volumul total al creditelor de consum nou acordate in ultimele trei trimestre depaseste 75.000.000 lei
  2. care vand in lei cu rate de anuala efectiva (DAE) peste:
    • 32,5% (10* rata lombard BNR, acum de 3.25%) pentru creditele cu o scadenta mai mare de 90 de zile
    • 100% pentru creditele cu cu o scadenta intre 16-90 de zile
    • 200% pentru creditele cu o scadenta de pana la 15 zile
La indeplinirea oricareia dintre conditiile de mai sus, BNR trece IFN-ul din Registrul General, in Registrul Special si este supus supravegherii prudentiale a Bancii Nationale a Romaniei si trebuie sa aduca mai mult pentru fiecare acordat.

Atentie! IFN-ul trebuie sa asigure un de 67 de lei la fiecare 100 de lei imprumutati si la o rata a dobanzii anuale efective peste pragurile mentinonate.

La inceputul anului 2018 IFN-urile, printre care si Provident, intra in Registrul Special. Acest lucru inseamna ca va exista si un impact al acestor modificari.

Costurile creditelor se reflecta in dobanzile pe care le au aceste produse. Faptul ca IFN-urile au costuri diferite are legatura cu faptul ca serviciile sunt diferite.

Reprezentantii Provident sustin ca realitatea este ca imprumuturile sunt mai scumpe decat la banci, insa este important ca acestea sa fie din perspectiva avantajelor si beneficiilor pe care le primesc clientii cand aleg sa ia un .

"Noi nu credem ca in industria noastra si avand in vedere infrastructura de care noi avem nevoie sa deservim clientii intr-un interval de cateva ore, intr-un sat izolat din Romania, deci tinand cont de infrastructura noastra nu atat de riscul pe care ni-l asumam, este imposibil sa oferim in conditii comerciale viabile pentru noi un pe termen scurt (…) in criteriile impuse de BNR."

"Vor exista modificari in piata astfel incat oamenii sa reactioneze si sa existe o scadere a costurilor pentru imprumuturi" (….) "Nu cred ca industria noastra si IFN-urile care deservesc tipurile de clienti deservite de Provident ar putea sa ajunga sub acel prag fara sa recurga la modalitati mai putin transparente si care nu pun clientii intr-o situatie favorabila", explica Vlad Sandru.

Oficialii Provident considera ca nu se va ajunge sub pragul impus de BNR. O anuala efectiva mai mica (DAE) ar putea fi obtinuta prin extensia termenului pentru un impumut.

Prin formula de calcul indicatorul anuala efectiva (DAE) ia valori astronomice. In realitate DAE poate fi scazuta prin extinderea termenului pe maxim 5 ani, ca in cazul creditelor negarantate.

Important de precizat este ca un client plateste la o DAE pe o perioada de 5 ani mai mult decat pentru un cu DAE mai mare, dar pe o perioada mai mica.

In cazul unui pe o perioada scurta, costul relevant nu este este reflectat de DAE, ci de suma efectiva platita. "Valoarea medie a DAE pentru imprumuturile acordate este 91- 92%".

Acest cost poate parea prea mare, insa daca comparam un ( de 1.000 de lei pe 6 luni ) oferit de un IFN cu unul acordat prin bancar (aceeasi valoare si perioada) observam ca DAE la creditul bancar este mult mai mare. Reprezentativ pentru banci este ca acestia ofera sume mai mari pe termen mai mare. In aceste conditii o DAE reprezenativa pentru ei este diferita de ceea ce ofera cei de la Provident, pentru ca in cazul bancilor DAE este mult mai mica decat la imprumuturile pentru sume mici, pentru o perioada scurta.

"Nu vad situatia in care toata lumea va scadea dobanzile sub pragurile impuse de BNR, pentru ca e imposibil sa dai astfel de cu dobanzile sub pragurile impuse si totusi sa faci profit".

Ce pot face IFN-urile in acest caz?

Pentru a-si acoperi cerintele de suplimentare impuse de lege, este posibil ca IFN-urile sa mareasca dobanzile.

"O posibila reactie, ar fi ca pe masura ce impui unui jucator sa vina cu social mai mare decat acum si el stie ca e imposibil sa ajunga la pragul impus, astfel ca trebuie sa vina cu mai multi bani de acasa, rezulta ca pentru a indeplini cerintele daca azi este la 200%, DAE poate ajunge la 400%".

O consecinta a impunerii criteriilor reglementate de BNR este ca unele IFN-uri ar putea gasi brese si clauze care sa le protejeze, prin aparitia unor modalitati mai putin transparente, de tipul asa-ziselor "costuri ascunse".