Darea in plata se combate cu covered bonds 21.05.2020 0 914 Ionut Balan Scriam in octombrie 2016 ca desi criza actuala a fost bagata in aceeasi oala cu cea din anii ’30, intre timp s-a ajuns la concluzia ca marea depresiune interbelica a fost una de supraproductie, in timp ce prezenta are legatura cu supraindatorarea si coruptia clasei politice, ceea ce a generat datoriile foarte mari ale statelor, pe care incearca acum sa le "spele" intr-un fel relaxarea cantitativa (quantitative easing - QE) a bancilor centrale, cu hazard moral si selectie adversa pe post de efecte secundare.Da, dar intre criza dintre cele doua razboaie mondiale si cea din prezent exista totusi o linie comuna evidenta. In ambele cazuri, politicile statelor au indus stimulente perverse, ce au decuplat oferta de cererea reala. Fapt, care se manifesta in momentul de fata sub forma supraindatorarii, iar, in trecut, s-a vazut sub cea a supraproductiei.Si cu acel prilej observam care-s victimele crizei: bancile, sectorul constructiilor si hi-tech-urile. Spre deosebire de ramurile defensive, precum industria alimentara, a bauturilor sau farmaceutica. Iar concluzia era ca bancile trebuie sa revina la functia lor de baza, asa cum se intampla in interbelic, finantarea comertului. Adica, rolul sistemului bancar e acela de a oferi capital de lucru intreprinzatorilor, nu de a finanta portofolii de active imobiliare. Bancile trebuie doar sa origineze creditele ipotecare, nu sa le poarte pe bilanturi pana la rambursarea completa.Altfel spus, e nevoie ca ele sa-si securitizeze portofoliile de credite, in primul rand pe cele ipotecare, iar in baza acestora sa emita obligatiuni garantate cu active (covered bonds), care sa fie listate pe Bursa si cumparate de investitorii institutionali, inclusiv de fondurile de pensii private. In acest fel, bancile si-ar elibera destul de repede bilanturile de riscul reprezentat de aceste credite, iar banii deponentilor ar fi mult mai in siguranta, departe de bail-in-uri. Asta cu mentiunea suplimentara ca promulgarea legii darii in plata are nevoie de hedging, si covered bonds - asa cum a emis Alpha Bank - par instrumentele ideale. Ca sa nu mai spun ca, in acest fel, bancile n-ar mai suferi de actualul mismatch intre maturitatea activelor si cea a pasivelor si ar putea contribui la finantarea economiei reale, prin deblocare de resurse.Relativ curand au ajuns si columnistii Bloomberg la concluzii similare. Sugereaza ca s-a luat cu doua maini din potentialul viitorului cu indatorare, s-a oprit corectia pretului activelor cu QE, iar perpetuarea coruptiei, strins legata de lipsa de incredere, e numita elegant scaderea puterii centrelor de politica solide.Dar marea problema este ca nu se poate vorbi de criza din 2008, asa, la timpul trecut, ci este vorba de o depresiune continua, care dureaza de peste un deceniu, fiindca indatorarea, excesul de bani, pretul activelor, coruptia si neincrederea arata ca nu s-a umblat la cauza.Perpetuarea crizei s-a produs in contextul globalizarii, de aceea este posibil ca marele economist Stanley Fischer sa-si fi parasit postul de vicepresedinte al Fed inainte de incheierea mandatului, pentru ca si-a dat seama de esecul monetarismului si al formei de globalizare din ultimii 25 de ani.Daca analistii care ajung acum la concluzii ce erau evidente de mult timp l-ar fi citit pe Taleb, poate ca nu s-ar fi risipit inutil o gramada de resurse si economiile ar fi scapat de ceea ce le chinuie de un deceniu.Concentrarea tot mai mare pare sa aiba drept efect reducerea probabilitatii de aparitie a unei crize financiare, "dar daca aceasta totusi apare, ea se desfasoara la scara globala si ne afecteaza foarte grav", avertizeaza Taleb. Care adauga: "Este adevarat, avem mai putine esecuri acum, dar cand vor aparea ... gandul acesta imi da fiori".Si rezuma: "Vom avea crize mai putine, dar mult mai grave. Cu cat mai rar este evenimentul, cu atat mai putine cunoastem despre probabilitatea de aparitie a acestuia. Asta inseamna ca stim tot mai putine lucruri despre posibilitatea de aparitie a unei crize". Alte articole de acelasi autor Articole similare Credite Subiecte relevante Legea darii in plata (77/2016) Q & A