Pe 19 ianuarie a.c., Banca Națională a României a avut o conferință de presă pentru a prezenta Raportul asupra stabilității financiare. Pe lângă alte multe subiecte dezbătute, Irina Chițu, director FinZoom.ro a ales să dezbată subiectul legat de creșterea ROBOR-ului peste nivelul dobânzii de creditare a BNR (dobânda cu care băncile pot împrumuta bani de la BNR, când au nevoie de bani).
Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară, BNR a spus că acest lucru a fost cauzat de lipsa lichidității din piață, iar băncile au fost nevoite să se împrumute între ele la dobânzi mai mari.
Citește și: Ce este ROBOR și cum se calculează?
Vezi pe FinZoom.ro evoluția indicelui ROBOR la 3 luni: https://www.finzoom.ro/statistica/indici-de-referinta/robor-3m-3luni/
Citește și: Cresc dobânzile la credite. BNR a majorat dobânda cheie [VIDEO]
Irina Chițu: “De fiecare dată spuneați că se pot duce băncile să se împrumute între ele către un maxim cât este dobânda de creditare a BNR. Cu toate acestea, în august ROBOR-ul a sărit bine de acest prag. Atunci a fost un semnal de alarmă, știți ce s-a întâmplat? La fel și în octombrie”.
Eugen Rădulescu: “Nu a fost decât un singur lucru. Lichiditatea din sistem nu a fost foarte mare(…). Băncile nu aveau unde să se ducă și atunci împrumuturile dintre ele s-au facut la dobanzi mai mari. Ele puteau să vină la Banca Națională la dobânzi mai mici, dacă aveau titluri de stat. Unele aveau, unele nu aveau. Cele care nu aveau titluri de stat libere, nu puteau să vină la Banca Națională și atunci se împrumuta între ele. Acesta nu este un lucru care se întâmplă în mod frecvent”.
Citește și: 7 factori care influențează piața imobiliară în 2023 - [VIDEO]
Irina Chițu: “Putem vedea cum crește / scade lichiditatea după cum se împrumută efectiv băncile la seriile zilnice de IRCC. Şi totuși, ROBOR a fost la un nivel ridicat și a rămas la nivelul acela până spre sfãrşitul anului”.
Eugen Rădulescu: “Acum nu mai sunt, au mai scăzut și vedeți că dobânzile pe piața interbancară sunt mult mai aproape de rata noastră de referință, care a crescut și sunt deja mai jos decât rata de 
credit (Lombard). Nu mai este situația critică de lichiditate care a fost în momentul acela. A fost şi o parte a politicii Băncii Naționale, pentru a evita o fugă înspre euro. În februarie când a început războiul din Ucraina am avut o fugă către euro și câteva zile cursurile s-au dus în bălării, apoi cei care au făcut greșeala de a distruge depozitele în lei pentru a cumpăra euro, s-a văzut că au pierdut și colo și colo.”