Banii în exces au generat inflație
Inflația este creșterea generalizată a prețurilor la produse și servicii.
Pentru aceleași bunuri, plătim mai mulți bani și avem nevoie de mai mulți bani. Producția de bunuri și servicii (oferta) a rămas aceeași sau chiar s-a restrâns în anumite domenii de activitate, iar cererea de 
consum a fost din ce în ce mai mare. Aceasta și pe fondul relaxării din vară, când părea că am scăpat de pandemie.
Inflația a crescut și pentru că prețurile la energie electrică, la gaze, la benzină au explodat
În Romania a fost liberalizat prețul la energie electrică la începutul anului 2021, iar prețul la gaze, în vară în luna iulie. Dar și la nivel global vedem creșteri. În SUA este cel mai mare preț al gazului din ultimii 10 ani. Prețul petrolului a crescut.
Toate aceste resurse naturale mai scumpe au dus și, vor continua să ducă, la scumpiri în lanț la toate mărfurile și serviciile. Nu doar la cele din țara noastră, dar și la cele din import. Iar românii sunt campioni la consumul din import.
Deci inflația va creste și mai mult în lunile viitoare, ca efect de valul doi la aceste scumpiri la resursele energetice.
Plus, să nu uităm de majorarea salariului minim, care în acest moment va fi ca gazul pe foc, pentru inflație.
BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară
De aceea, ca să mai tempereze inflația, care deja a ajuns la la 5.3% în august și care se estimează că va ajunge la 7% pana la sfârșitul anului, BNR a crescut dobânda cheie, dobânda de politica monetară, cu 0.25 puncte procentuale.
În lupta cu inflația, BNR nu are prea multe arme și acesta este primul instrument pe care îl are la îndemână. Crește dobânda astfel ca banii să fie mai puțin accesibili.
Oricum este ultima bancă centrală din regiune care operează creștere de dobândă.
Și în plus, are de luptat și cu o criză politică ce pare că nu se mai termină și care blochează astfel toate proiectele și reformele asumate cu Comisia Europeana (inclusiv accesarea banilor din PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență).
Iar criza pandemică se adâncește si valul 4 este cumva distrugător pentru noi și va avea efecte economice foarte nocive.
Practic, avem "cadrul perfect" pentru o criză economică: inflație mare, criză medicală și criză politică.
De ce contează și pentru noi această dobândă de politică monetară a BNR?
Când crește dobânda cheie, băncile se împrumută mai scump de la BNR. Și încep să se împrumute mai scump și între ele, atunci când au nevoie de mai mulți bani decât pot obține de la BNR. Ceea ce duce la creșterea indicilor interbancari, ROBOR și IRCC, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele românilor.
Băncile, se pot împrumuta de la BNR cu dobândă egală cu dobânda cheie BNR + 0.5pp. Câteodată, când e lichiditate foarte scăzută în 
bănci, BNR împrumută bani băncilor chiar cu dobândă de politică monetară (acum de 1.5%). Astfel, băncile se pot împrumuta acum de la BNR cu 2%. Vedem însă că la scadențe de 3 luni, băncile deja se împrumută între ele cu peste 2.10% (ROBOR 3M), semn că au nevoie de mai mulți bani.
BNR a crescut dobânda cu puțin, cu 0.25pp, dar a dat startul la o tendință, cea de creștere a dobânzilor
Întotdeauna BNR s-a dovedit a fi prudentă. Nu crește sau scade această dobândă brusc, ci treptat cu câte puțin, ca să testeze efectele în economie. De exemplu, chiar dacă avem inflație mare (cea mai mare din regiune), nu poți să crești brusc dobânzile. Fiindcă vor crește și dobânzile la 
credite. Dacă omori creditul, nu se mai generează creștere economică (fiindcă ai nevoie de bani, ca să crești). Apoi dobânzile foarte mari pot atrage investitori cu fonduri speculative, pe termen scurt. Și nici așa nu e bine, că aceștia se pot retrage brusc când găsesc dobânzi mai atractive în altă parte și te destabilizează.
Cum mă afectează pe mine creșterea dobânzilor?
Pentru început, creșterea dobânzii de politică monetară înseamnă rate mai mari la 
credite. Dacă ai 
credit cu dobândă variabilă, creșterea dobânzii îți va crește rata lunară.
Vor crește treptat și dobânzile la 
depozite, însă nu imediat. Creșterea imediată se vede la 
credite.
Pentru început se va vedea doar la creditele dependente de indicele ROBOR, 
credite luate înainte de luna mai 2019. Fiindcă după jumătatea anului 2019, în dobânzile variabile intră indicele IRCC, care este decalat la calcul cu două trimestre.
De exemplu acum ROBOR 3M (la 3 luni) a trecut de 2.10%, iar IRCC este la minime istorice (1.08%) și aici va rămâne pana pe 1 ianuarie 2022 (fiindcă se calculează ca o medie pe 3 luni și se aplică următoarele 3 luni).
ROBOR se calculează zilnic și reprezintă cu cât se împrumută băncile între ele, împrumuturi cu scadența la 3 luni. IRCC este o medie trimestrială, cu cât s-au împrumutat efectiv între ele băncile, la toate scadențele, în trimestrul trecut.
Am făcut un calcul pe FinZoom.ro, pe calculatorul de 
credite si acum, ratele cu ROBOR cresc, iar ratele cu IRCC scad. Pentru un 
credit ipotecar de 225.000 lei pe 30 ani:
• ratele cu ROBOR 3M au crescut cu 6% față de acum 3 luni, cu 80 lei și s-au întors la valoarea de acum un an
• ratele cu IRCC au scăzut cu 11%, cu 150 lei față de acum un an
Și, în timp ce ROBOR va tot crește anul acesta, IRCC rămâne fix până pe 1 ianuarie 2022.
Ce poți să faci?
Să te gândești bine dacă ai nevoie de 
credit, să nu te supra-îndatorezi (nu mai mult de 25% din venituri), să alegi 
credit cu dobândă fixă, după ce compari în funcție de DAE (Dobânda Anuală Efectivă) toate creditele din piață, pentru a alege cea mai mica DAE și pentru a lua decizia în cunoștință de cauză.
Dacă ai 
credite și ai și bani puși deoparte, alții decât fondurile de urgență și siguranță, rambursează anticipat cu acei bani în plus creditele, cu reducerea perioadei. Fiindcă urmează perioade cu dobânzi mari , în care ratele pot crește semnificativ.
Vezi toate episoadele podcastului Drumul Banilor aici