Ce ar putea urma mai departe? Ar putea urma o criza economica majora, ar putea fi o scadere temporara, iar mai apoi lucrurile sa creasca. Ar putea fi o perioda plina de oportunitati? Care este rolul bancilor in acest concept economic, ce strategii sa abordam?
Florin Rosoga, realizatorul podcastului de mai jos, a primit raspunsuri la aceste intrebari, din partea Directorului General Libra Internet Bank – Emil Bituleanu si a Directorului General al comparatorului bancar FinZoom.ro - Irina Chitu.
Podcast - Economie Dupa Pandemie, cu Emil Bituleanu & Irina Chitu
“Suntem in continuare in mijlocul bolii, ce a fost in martie, aprilie, a fost un soc in primul rand. Economia functioneaza deja, nu la aceiasi parametrii, dar functioneaza. Oamenii sunt la serviciu, sau lucreaza de acasa, oamenii s-au adaptat noilor reguli. Bancile functioneaza, clientii cer
credite, noi dam
credite. Traim cu bola si lucrurile merg inainte. Economia functioneaza mai bine decat ne asteptam in luna martie, aprilie” a spus Emil Bituleanu.
“Criza a fost gestionata cu succes in prima faza de societatea politica, de profesionistii din diferite industrii, inclusiv de industia bancara. Guvernul a dat drumul la bani, a sustinut companiile, le-a ajutat sa pastreze oamenii platind acel somaj tehnic de 75% din venit. BNR a reactionat foarte rapid, scazand dobanda de politica monetara si cumparand titluri de stat de la
banci, pentru a furniza lichiditate in piata, bancilor, pentru ca acestea la randul lor sa finanteze economia (firmele, populatia si statul) si a iesi mai repede din aceasta criza. Privit din afara intreg sistemul bancar, mie mi se pare ca totul a functionat perfect – increderea consumatorilor, fluxurile de numerar/lichiditatea, procedurile, siguranta, banca la distanta, comunicarea, suspendarea ratelor (bancile au venit cu propriile solutii, inainte de moratoriu (…) Am vazut si solidaritate in mediul de business, in comunitati, care s-au organizat sa sustina atat pe cei care sunt in linia intai in lupta cu acest virus, dar si business-urile locale. S-a donat foarte mult. De aceea cred ca, datorita faptului ca toata lumea trage in aceeasi directie si parca, pentru prima data toti sunt uniti si se ajuta pentru a trece peste acesta perioada, economia isi va reveni mai repede decat la criza precedenta” a spus Irina Chitu.
Va urma o criza majora?
Emil Bituleanu: “Nu cred ca va fi o criza majora, decat in situatia in care boala va evolua in sens negativ, dramatic si atunci lucrurile, sigur pot scapa de sub control. Intr-o perceptie si intr-o evolutie oarecum predictibila, nu va fi o criza majora. Cred ca nori negrii dispar treptat si ne indreptam spre normalitate economica. In schimb, chiar daca bola va trece, se va descoperi un vaccin, lucrurile vor fi schimbate. Comportamentul consumatorului: vor vrea oamenii sa lucreze de la serviciu sau sa lucreze mai mult de acasa? Angajatorii vor impune oamenilor sa lucreze si de acasa? Comportamentul cumparatorului: vor vrea oameni sa cumpere locuinte in oras, sau mai departe de oras. Piata muncii va fi zguduita, daca tot lucrezi de la distanta, poti sa angajezi oameni din orice oras din Romania. Vom fi in competitie pe piata muncii, global. Invatamantul va fi puternic afectat, si acolo s-a vazut ca se poate invata de la distanta, poate nu neaparat in zonele indepartate cu mai putin apetit catre digitalizare. In opinia mea, consumatorul se va indrepta tot mai mult catre
consum de experiente si mai putin de bunuri. Prudenta de a avea bani pusi de-o parte va fi din ce in ce mai importanta”.
Irina Chitu: “Oferta de bani sporita atenueaza efectele coronacrizei, insa riscurile raman – existau incertitudini si ingrijorari si inainte de pandemie, in legatura cu cadrul legislativ imprevizibil din domeniul financiar bancar, in legatura cu deficitele gemene (comercial si bugetar). Insa eu vad o oportunitate de a reduce importurile (sa consumam mai mult din ce producem intern) si sa crestem exporturile. Economia va reporni in momentul in care firmele isi vor relua activitatea, se vor face
investitii si se vor recrea locuri de munca, oamenii vor incasa venituri mai mari si vor incepe sa consume. Iar important este sa consume marfuri produse in tara, pentru a nu pune presiune pe importuri, pe cursul valutar. Si mai vad o oportunitate de a trece de la cantitate la calitate. Avem resurse umane calificate, avem sector IT foarte puternic, o viteza de internet foarte buna, nu avem scuze sa nu lucram de oriunde. Apoi, avem costuri de finantare la minime istorice si nu mai depindem de finantare externa (in
banci sunt aproximativ 24 miliarde de euro in plus in
depozite, fata de credite). In plus, se va descoperi un vaccin in curand”.
Care este rolul bancilor?
Emil Bituleanu: “Bancile au fost in focul luptei. In sucursale, unde oamenii trebuiau sa fie prezenti la munca, am dezinfectat des, i-am tinut acasa in schimburi, am pus panouri de siguranta intre ei si clienti. Noi, Libra, ne-am miscat foarte repede. Fiind o banca cu capital american si actionari americani, am fost foarte repede in posesia informatiilor. Asta a fost vis-a-vis de sanatatea angajatilor. Apoi, problema cu clientii. Clientii trebuie sa ramana in viata, trebuie sa simta ca banca este partenerul lor si in astfel de situatii. Ce am facut concret? Am anuntat clientii ca avem o solutie pentru criza si anume pot semna documente, in asa fel incat sa nu vina la banca, cu semnatura electronica calificata, pusa gratuit la dispozitie de catre Libra. Am facut asta pe toate perioada starii de urgenta”.
Irina Chitu: “Bancile au un rol critic in aceasta perioada, fiindca ele finanteaza intreaga economie, populatia si firmele, dar si statul. In acelasi timp trebuie sa mentina prudenta, fiind un domeniu foarte reglementat. Statul nu va putea sustine la infinit salariile celor aflati in somaj sau sa continue cu ajutoare. Este nevoie de
banci pentru a finanta atat populatia, sa reia consumul, care este un motor pentru revenirea economiei, dar mai ales sa sustina investitiile. Bancile din Romania sunt foarte solide (solvabilitatea este mai mare decat media europeana) insa sistemul bancar are o dimensiune mica, iar intermedierea bancara (valoarea creditelor in PIB) este de doar 26%, adica la un sfert din media europeana”.
Cum va fi afectata creditarea dupa 2020?
Emil Bituleanu: “Noi am crescut pe primul semestru creditarea cu 7% si bugetul este ca sa crestem cu inca 7% soldul creditelor si in a doua jumatate a anului, o crestere anuala intre 12% si 15%. Este o crestere foarte buna pentru un an complicat. La anul, semnul de intrebare este vin ratele la plata la creditele amanate si sunt cam 25%. Facem fel de fel de scenarii. Cate vor fi neperformante, cate vor fi
credite bune. Vom continua creditarea si la anul si probabil ca vom bugeta cresteri similare de 10%-15% si pentru 2021. Cele mai bune
credite se dau in criza, in momentul in care criza trece, creditul acela performeaza. In criza precedenta, creditele acordate au functionat foarte bine, pentru ca si clientii erau prudenti si stiau cam cat pot sa se intinda si noi cei care urma sa dam creditul eram suficient de precauti. Banuiesc ca creditele ce le vom da anul acesta si la anul, vor fi
credite bune”.
Irina Chitu: “Adevarata provocare pentru sistemul bancar va fi spre sfarsitul anului si inceputul anului viitor, cand toti cei care si-au amanat ratele, vor trebui sa inceapa sa le plateasca, inclusiv dobanda de pe perioada suspendarii. Aproape 300.000 romani si-au amant ratele (o treime pe o perioada de 3 luni, o tremie pe 6 luni, o treime pe 9 luni). Dupa perioada de amanare insai, cei care au apelat la aceasta solutie vor avea de platit rate mai mari pe o perioada de pana la 5 ani. Daca vor continua sa aiba salariile diminuate sau sa fie fara venituri si dupa aceasta perioada, toti vor ingrosa randurile restantierilor. In plus, costurile sunt scazute acum la
credite, de aceea atentie la supraindatorare. Cu acelasi venit poti lua un
credit mai mare, insa un grad de indatorare de 40% acum (procentul de rate lunare in venit) se poate transforma foarte usor in 60% sau mai mult, daca vor creste dobanzile anii viitori. Si ar mai fi de amintit faptul ca, pentru orice problema care apare in relatia cu banca, exista CSALB (Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor din domeniul Bancar). Orice consumator se poate adresa gratuit, online, acestui centru si un conciliator va gasi o solutie problemei lui, in maxim 90 zile”.