Ionut Balan Ionut Balan

In intreaga lume democratica se poarta o lupta pentru putere care se poate dovedi cea mai nociva si mai perena consecinta a actualei ere a populismului. Conducatori alesi, de la Donald Trump din SUA la Recep Tayyp Erdogan din Turcia si Narendra Modi din India, ataca in continuu independenta bancilor lor centrale nationale, iar asta se poate termina foarte rau, scrie Fareed Zakaria, expert in politica, realizator CNN si editorialist al Washington Post.

"O scurta istorie a bancilor centrale moderne. Dupa cum subliniaza The Economist, in anii ’70, era de rutina pentru politicieni sa se foloseasca de bancile centrale pentru a <umfla> economia inaintea alegerilor, pentru a le castiga. Asta a generat un val de inflatie care a paralizat economiile si a indus nespus de multa suferinta. Clasa de mijloc si-a vazut in cativa ani evaporate economisirile cu greu acumulate", noteaza Fareed Zakaria.

Potrivit lui, rezultatul a fost ca, in ultimele trei decenii, tarile din intreaga lume au acordat bancilor lor centrale mult mai multa independenta. SUA au fost unul dintre liderii acestei noi orientari politice, Paul Volcker fiind cel care a afirmat independenta Federal Reserve si a reusit sa puna capat stagflatiei care ingenunchease economia americana in anii ’70.

Astazi, arata editorialistul Washington Post, Trump este cel care conduce inversarea acestei directii de politica. El ataca Federal Reserve si ii cere nu doar sa reduca dobanzile, ci sa se angajeze de-a dreptul in masuri de urgenta pentru stimularea economiei, intr-un moment in care cresterea se arata a fi robusta, iar somajul se mentine la niveluri joase. Pentru a se asigura ca Fed face cum spune el, presedintele SUA intentioneaza sa propuna pentru pozitia de membri in board-ul institutiei doi candidati a caror singura calificare pare a fi devotiunea nelimitata fata de liderul de la Casa Alba.

"Dar Trump nu e singurul. Anul trecut, Erdogan a dat un decret prezidential prin care si-a conferit atributia de a numi direct conducerea bancii centrale a Turciei. Iar in martie, banca centrala de la Ankara a cheltuit nu mai putin de doua miliarde de dolari pentru a opri deprecierea lirei turcesti inainte de alegerile locale. In India, Modi a schimbat doi guvernatori pana a gasit pe unul dispus sa ii execute ordinele. In februarie, banca Indiei a redus ratele de , aparent pentru a-l ajuta sa castige alegerile. Mai mult, el a devalizat practic banca centrala de suma de 4 miliarde de dolari pentru a cumpara voturile fermierilor saraci", precizeaza Zakaria.

El mai da exemplul Africii de Sud, unde Congresul National African vrea sa schimbe structura bancii centrale a tarii, extrem de autonoma. In Filipine, presedintele si-a numit un aliat la conducerea politicii monetare. Si chiar si in Europa, populistii au luat intens la tinta bancile centrale. Coalitia de guvernare din Italia a atacat managementul bancii centrale de la Roma si a pus la indoiala legitimitatea statului de custode al rezervei de aur al acesteia. Asta ar putea reprezenta debutul unui demers de "acaparare" a rezervei, cu scopul de a administra economiei un "intaritor" pe termen scurt.

"Pentru a va da seama de cat de mult s-a modificat peisajul intelectual, ganditi-va la urmatorul exemplu: Alan Blinder, profesor de economie la Princeton care a fost vicepresedinte al board-ului guvernatorilor Fed, scria intr-un eseu din 1997 ca succesul politicii de independenta a Fed a fost atat de evident incat incat guvernul ar trebui sa il adopte si in alte domenii de activitate, cum ar fi politica de taxe si impozite. El a sustinut crearea de agentii si comisii independente, pentru a proteja procesul decizional de influente politice din partea oficialilor alesi, dornici sa il manipuleze pentru a obtine avantaje pe termen scurt. Astazi, Trump vrea exact opusul. El ar dori sa <injecteze> Federal Reserve cu pasiunile lipsite de viziune ale politicii partizane. Trump simte ca starea de spirit a natiunii s-a schimbat. Criza financiara si salvarea bancilor au erodat credibilitatea Fed. Si nu doar in America. In intreaga lume, se considera ca bancile centrale au esuat in a salva economia reala, fiind totodata mult prea grijulii cu cei de pe Wall Street", considera realizatorul CNN.

Zakaria admite ca o parte din aceste critici sunt justificate, dar adauga ca, chiar daca reprosurile au o oarecare pertinenta, asta nu e un motiv sa distrugi intreaga structura institutionala a independentei bancilor centrale.

"Asaltul asupra bancilor centrale nu va avea un efect imediat. Dar in timp, credibilitatea lor va fi erodata, eficienta actiunilor lor va fi subminata, iar dupa aceea, intr-o buna zi, cand ne va lovi urmatoarea criza, ne vom dori cu totii sa fi avut institutii care sa ne protejeze de furtuna. Insa atunci va fi prea tarziu", conchide Fareed Zakaria.